L cumples de reperc cunesciù dl tëmp dl fier de Col de Flam cuntën, ora che na lingia de ermes y massaria, nce ogec defrënc de urnamënt persunel che ie unic depusitei ritualmënter. Dlongia braciulëc de bront, varëtes y na pierla de scipa iel danter chisc reperc truepa fibules de bront y fier per l guant. Aldò de si formes y de coche les ie zeriledes vënieles datedes tl tëmp danter l 400 y l 15 dan G.C.

Te n puron de sas lonch iel unì batù ora cin posces per stlufé y pesté i graniei de blava. La strutura de stanges de lën cun i pilons che univa metuda lessù ne se à nia mantenì. L droch de sas ie unì giavà ora n ucajion de lëures de costruzion daujin ala dlieja de Sant Antone ulache l univa n iede autà ca n aghel dal Derjon.

L crëp de Dolomit, n curt l Dolomit, ie n sas de carbonat che ie costituì dal minerel Dolomit, n carbonat de calzium y magnesium che se forma te n segondo mumënt dal sas de ciauc. Scebën che l Dolomit vën nce dant nzaul d'auter vën mé chisc crëps tlamei Dolomites do che n scienziat nglëisc i ova per l prim iede cunliei cun l minerel che ie unì denuminà da n scienziat svizer do l geologh franzëus Déodat de Dolomieu.

Tres ativiteies vulcaniches sota l mer ie l'ega unida arichida cun eje de silize (SiO2) y nsci àl pudù se multipliché organisms dal schilet da silize coche radiolares y sponghes. Si resć se à pona mescedà sun l fonz di ciadins dl mer soc cun mautes che cunteniva ciauc. Tres l'ega regurënta se àles desfat ti crëps che fova tl lëur de se furmé. Ma l eje de silize ie restà tl crëp furman ala fin ti strac de ciauc cnodles de selesc, uel dì pieres da fuech.

Chësta piera fej pert dla jita "Platerné tla furmazions dl Secëda".

Cun la gran erojion dl crëp te si formes defrëntes gaujeda dai ruves vëniel a se furmé giares y majarëies cun sasc che, per l'energia dl'ega gurdlnënta ie unic turendei. Chësta depusitazions clastiches grovies possa nce unì zementedes a na maniera naturela produjan n conglomerat. La varietà di culëures dla giares ndichea che l raion de pruvenienza fova grant y cun truepa sortes de crëp defrëntes.

Chësta piera fej pert dla jita "Platerné tla furmazions dl Secëda".

Te si forma de sas se depusitea l ghips te n paluch de sel naturel, chël uel dì, te n ambient de mer scialdi flies cun n tlima ciaut y sut. Tres la gran evaporazion se cunzentrea i sei tl'ega dl mer nchin che i toma ora, da prima i sulfac (l ghips ie CaSO4, sulfat de calzium). La vëtes blances che pudon udëi canche cialon ora dla furnadoia de Secëda, ie avisa i resć de chësta sperses de sel natureles.

Chësta piera fej pert dla jita "Platerné tla furmazions dl Secëda".

L sablon che se ova furmà dala erojion dl porfir ne pudova auter che vester cueciun. L curiva na gran planadura da ruves y lec cun vegetazion ntëurvia che fova abitei da retii y anfibs primitifs canche l mer ne ova mo nia arjont l raion de Gherdëina. Te milions de ani se à i sablons ndurì naturalmënter y l ie unì a se l dé n crëp, l'arenaria. La ie solida, ma la possa unì laureda y furmeda. 

Chësta piera fej pert dla jita "Platerné tla furmazions dl Secëda".

Tan suvënz sons'a bele jic sun na streda salejeda de porfir, zënza pensé che chësc sas se à furmà da na lava che se à debota sferdà ju! Tla provinzia de Bulsan forma chësc sas vulcanich, n generel cuecenin, n zocul de crëp putënt ala basa dla secuenzes di sedimënc. L ie drët bën da udëi dlongia l'autostreda ti raions de Bulsan o sun Resciesa te Gherdëina.

L Bellerophon, n snech rudelnà su a maniera dla nsci tlameda planispirala, ie un di fossii plu cunesciui dla Dolomites: chësc fossil ti dà l inuem ala furmazion de Bellerophon y desmostra l unì adalerch definitif dl mer ala fin dl tëmp dl Perm. Pra chësc ejempler ie l snech assozià cun n gran Tainoceras, n cefalopod antenat dl Nautilus da ncuei. I truep microfossii (alghes de ciauc y foraminiferes) testemunieia la gran richëza de vita che fova puech dan la gran crisa biologica.

L fossil plu cunesciù de Gherdëina ie zënzauter l Itiosaur che n à giatà sun Secëda. Chësc gran retil de mer, de na lunghëza de plu o manco 5 m, fova l majer tier da rapina de si tëmp (dan zirca 241-240 milions de ani). Pervia che l mancia na gran pert dl schilet ne iel nia puscibl atribuì cun segurëza i resć a na sort prezisa. Purempò iel n repert scialdi mpurtant, ajache l ie unich tl Ladinich bas, n tëmp de crisa per chisc retii de mer.

Chësc fossil fej pert dla jita "Platerné tla furmazions dl Secëda".