Ora che la massaria fineda dla industria litica vëniel sun la lueges preistoriches (10 000-5500 dan G.C.) suvënz nce abinà resć zënza na drëta forma dla laurazion dan man. Chësta flistres de piera da fuech grija ie na testemunianza che l univà adurvà la presënzes de selesc dl luech, p.ej. chëles sun Col dala Pieres. La piera da fuech univa nce adurveda per mpië fuech y perchël ala nce inuem nsci.

Chësc bën culturel fej pert dla jita "Ti jì do ala piedies de ciaciadëures y culetëures dl tëmp dla piera".

Tl tëmp dla piera bonorif y mesan (10000 -5500 dan G.C.) univa la majera pert dla massaria fata de sas. Pra chësta industria dla piera, nce tlameda industria litica, univel adurvà dantaldut selesc, uel dì piera da fuech, na sort de sas che vën dant scialdi suvënz tla Elpes. Cun tecniches d'elaburazion spezieles fajoven massaria coche lames, crazadoies, śubles y pizes de sëites (microlic y trapezoidic). Ora che massaria da uni di, an sun Plan de Frea, la luegia de giaveda archeologica de majera relevanza tl raion a sud dla Elpes, nce abinà la cunchilia Columbella rustica.

L crëp de Dolomit, n curt l Dolomit, ie n sas de carbonat che ie costituì dal minerel Dolomit, n carbonat de calzium y magnesium che se forma te n segondo mumënt dal sas de ciauc. Scebën che l Dolomit vën nce dant nzaul d'auter vën mé chisc crëps tlamei Dolomites do che n scienziat nglëisc i ova per l prim iede cunliei cun l minerel che ie unì denuminà da n scienziat svizer do l geologh franzëus Déodat de Dolomieu.

Amonic nes fej suvënz cialé ca pervia de si croses dala formes curiëuses. Chëstes se à suvënz furmà daujin ala gran crises, che à caraterisà la vita longia de plu de 300 milions de ani de chësta sort de organisms. L Macroscaphites scumëncia coche amonit normal che se rudelnea ite a forma de planispirala, ma che se ndrëza pona su y se svilupea inant se plian a rampin. La pert a planispirala fova mplenida cun gas y ova la funzion de stabilisazion ntan l nudé. La pert a forma de rampin, al incontra, fova ocupeda dal organism.

Amonic cun na storia de plu de 300 milions de ani se semea suvënz dassënn. I à na crosa rudelneda su a forma de planispirala che ie datrai plu y datrai manco decureda da rëpes y ficeri. Ma l ie puscibl i analisé pervia de si carateristiches dedite, pra chëles che l ne ie mei repetizions perfetes. Nsci possen desferenzië chësc amonit dl tëmp dla Crëida avisa dala sortes che à vivù dant.

Chësta gran bivalves duminova i plans de marea dla majera plataforma de carbonat dl tëmp dl Trias, che ne vën nia per debant tlameda Dolomit prinzipel y che ne curiva nia mé a na maniera valiva duta la Dolomites, ma nce na gran pert dl mer dla Tetis ozidentel. Cun la dolomitisazion se à la crosa spëssa belau for desfat, nsci che l ie mé restà si cuntenut.