I juesc da parpanticul univa fac dala fin dl '800 al scumenciamënt dl '900. Canche n fej muever la codla, arbassa pra chësc pez la vacia si cë de viers dl droch ntan che l vadel auza l sie per teté. La codla de lën ie unida turneda fajan codles sciche sce les fossa pierles te na culana che ie pona unides spartides la unes dal'autres. Tl 1877 fovel te Gherdëina 300 turnadëces menedes a pe y 60 menedes dal'ega.

L stuel vën da ciastel Gherdëina (Fischburg), si spuenda ie zerileda da trëi mascarons y urnamënc a rocaille che ncurnijea na imaja votiva zipleda ite. Chësta reprejentea n ël tumà y sëura d'ël la figura de na santa, bonamënter la Madona, y l uedl de Idie. Dlongia la szena iel ntaià ite na parola che pudëssa vester "pregato" - n referimënt a na imaja votiva.

La fiertla de lën ie unida ciarieda cun chiena zipleda per la mené dal ferleigher o sun i marcei. La curones sun la pert dovia dla fiertla possa unì spustedes tres la vëtes, sun l banch de lën sainsom univel cuncià su, coche ogec de desmustrazion, ciavei y bëc. Adurvedes univa de tel fiertles nchin ala metà dl 19ejim secul. 

La pitura a tempera de Mëisules y Sas dla Luesa tla nrosadura ie de Peter Demetz da Fëur (1913-1977). Do la Segonda viera mundiela àl nsenià depënjer tla scoles d'ert de Sëlva y Urtijëi. Per Peter Demetz, che jiva scialdi gën da mont su, fova la cuntreda dla Dolomites na funtana rica de mutifs. 

Chësta scultura de n vagabunt ie unida zipleda tl lën da Josef Senoner de Roch de Sëlva (nasciù tl 1886) dan che l ie jit a Viena ulache l à do l 1910 frecuentà l'Academia dl'ertes figuratives. Senoner ova bele fat chiena cun si pere y plu tert al mparà a ziplé tla berstot de Domur. L ie stat un di scultëures plu da talënt de Gherdëina y ie purtruep tumà, true' massa jëun, tla Prima viera mundiela.

La figura dl Crist de grandëza naturela - bonamënter dl prim 17ejim secul y povester pert de n cruzefis pra n troi - fova unì revinà dassënn per gauja de n temporal. La ie unida abineda sun la Furcela de San Silvester sun Stevia y ie unida tenida su per ani te n tublà dan che l scultëur Albino Pitscheider l'ova scuvierta y njuntà pertes che ti manciova. Ora dl solit ie l lën de leresc y la proporzions ora de mesura longes dl corp. L'esprescion mujela dl Crist mort va a cuer.

Chël che fova n iede n mesc da doi frabiches ie unì restruturà y à giapà na fassada nueva cun na decurazion da chedri cueceni sun i ciantons de cësa y curnijes cuecenes ntëur ai vieresc. La cësa da Pigon ie stata la sënta de una dla firmes de scultures plu vedles dla valeda: la firma Riffeser (Pigon) de Vinzenz Riffeser. L ann dla fundazion ne ie nia cunesciù ma segurmënter dan la Prima viera mundiela. Ala fin dl 20ejim secul vendova chëi da Pigon dantaldut marcanzia zipleda mpurteda, tl 2012 ie la mpreja unida stluta.

Bele ntëur l 1888 fovel tla vedla cësa da paur de Domur na berstot dla zipladëssa Christina Rifesser. Si fi Matthias Comploy à pona dl 1903 restruturà la cësa arpeda dal'oma y l'à trasfurmeda te na villa tipica dl'ëuta dl secul. Iló al pona nce njinià ite na berstot privata da nsenië ju lerneri tla scultura y tistlaria per la costruzion d'auteresc. Dal 1910 inant stajova tlo l mòster Albino Pitscheider cun si familia, ma do la Prima viera mundiela ie la berstot de Comploy unida metuda al incant. Bera Mattia se ova mpenià per la costruzion dla Scola d’ert de Sëlva.

La firma SEVI de Vinzenz Senoner ie coche nce la firma ANRI de Anton Riffeser stata un di majeri datëures de lëur de Gherdëina cun si belau 140 culaburadëures y 200 persones che laurova a cësa. La cësa Vastlé fova bele unida restrutureda ntëur l 1831 dal pere de Vinzenz, Josef Anton,  per mëter man de marciadé cun de pitla figures de lën y roba da fé damat. Do che n ova fat su na fabrich a Puntives l ann 1965, foven dl 1977 trapinei iló nce cun la sënta dla firma. Tla luegia dla cësa storica da Vastlé iel al didancuei na costruzion nueva.

Levisc (Alois) Riffeser à tl 1870 metù su una dla prima firmes da ferleigher per la chiena y souvenirs sun Plan da Tieja. Tl 1877 àl frabicà la cësa da de plu partimënc "Maciaconi" che l nuzova coche cësa da sté y sënta dla firma cun butëiga. Chësta butëiga vën nchinamei nunzieda te na taialongia de Leo Runggaldier sun la chiena de Gherdëina tlachernënta y sunënta. La frabica nstëssa fova cun la plaza de Dosses n mutif bënulù per nzijions storiches y chertes dl tëmp.