Danter i ogec che univa ziplei tradiziunalmënter tla valeda ujina Fascia per i ferleigheri de Gherdëina fovel nce juesc cun sciesserles fac cun gran lëur. L "kakelorum" funziuneia sciche na roulette, la sciesserla vën scirmeda tl turban o tla curona dla figura che à n corp cun laite na lerch ueta a forma de spirala. La sciesserla toma tres chësta spirala tla loses numeredes dl taier japé.

Katharina Kasslatter, tlameda anda Trina da Gustin, ie stata una dla prima sculées dla scola d'ert giaurida n l ann 1908 te Sëlva. Chësta pitla scultura de zirm reprejentea ëila nstëssa cun l guant tradiziunel senteda pra penic. Anda Trina ova bele mparà a ziplé cun ot ani da si oma. Ëila seniova si lëures per se auzé ora dala industria dla chiena anonima.

La scultura zipleda y nia depënta reprejentea la dea romana dla ciacia Diana cun n rehl tl brac a man drëta y n maz de ciofs a man ciancia. Dan ëila iel na sëita y n balest. La pitla figura ie l'esprescion dl renuvamënt stilistich che fova unìt a se l dé tla doi scoles d'ert de Gherdëina. Chëstes se ova giaurì de viers dl stil Liberty ti ani 1920 sota la direzion de Guido Balsamo Stella.

Tl 1925 à la doi scoles d'ert de Gherdëina tëut pert al'espusizion mundiela dl ert decorativa y dl ndustria moderna de Paris. Te chësta ucajion ie Albino Pitscheider, n mòster dl'ert dl ziplé de pitli ogec y dal 1910 al 1914 coche nce dal 1919 al 1940 nseniant tla Scola d'ert de Sëlva, y si colegh Luis Insam unic premiei cun na bedaia d'or. Sun la pert dancà dla bedaia da ot ciantons iel n'alegoria dl'ansciuda, dovia iel n maz de ciofs.

Na landa cun n ceston, n berba cun n sach sun sciabla: la figures zipledes de vagabunc y pëtleri fova dal ultim terz dl 18ejim secul inant na spezifizità dl artejanat artistich de Gherdëina. Les vën for dant a pères y ie defin realistiches: corps smagrei, suvënz sturpiei, cun guant zarà, fust y ciapel. Na carateristica dla figures de Gherdëina ie oradechël i ciauzei zarei o i piesc deschëuc. 

Scuriedes, curona de spines, martel, broces, tanaia, lanzes, sponga d'ajëi y scela, dei (dadi) y guant de Gejù: nia dla pascion y sufranza de Gejù ie unì lascià ora te chësta grupa de cruzefiscion baroca de Gherdëina. La rejon ie scëmpla: tla Arma Christi udoven ermes putëntes contra l mel. Te ce cësa che chësta crëusc univa adurveda per la devuzion ne sàn nia. 

I pitli ciavei da cumbatimënt ie giut alalongia stai danter i juesc che i mutons dla Monarchia austriaca ova l plu gën. Dl prim univa la marcanzia mandeda a Oberammergau per unì depënta. Permò ntëur l 1800 an pona te Gherdëina mparà a mescedé ju i culëures y la laches. Nce daldò univel mé depënt cër articuli coche i cëves de popes y i ciavei. Chësc lëur univa fat dantaldut dal'ëiles.

Pinocchio y Fortunello mostra coche i mudamënc politics, la trasfurmazion di marcei, ma nce la moda y la tecnica, l gusto y la pedagogia à nfluenzà l svilup dla chiena de Gherdëina. La firma SEVI de Vinzenz Senoner (Vastlé, chemun de Sëlva) ie stata per truep ani bona de tenì l var cun i mudamënc soziei dl 20ejim secul y de se adaté ai marcei cun ufiertes de cualità.

Pësc che se muev, elafonc cueceni, auces da tré do: designer dla Talia y di Paejes Tudësc svilupova sun ncëria dla firma SEVI for inò modiei nueves. Tres la tecnica nueva fovel oradechël puscibl amplië la ufierta de prudoc y materiai. Nsci curiva SEVI dut l ciamp dla scincundes per pitli mutons y pitla  mutans. Purempò  à chisc prudoc mantenì si uriginalità y si carater d'artejenat artistich. 

A chësta sort de chiena, coche per ejëmpl a chisc doi bëc che se bat, ti dijoven per ladin tica-taca. Tl tëmp de si majer suzes, dan l 1914, pitova la ufierta dla produzion de roba da fé damat de Gherdëina nchin a n 500 articuli, danter chisc fovel popes, ciavalins, calesses, carëc, cramaic, juesc cun codles, balarins sun corda, acrobates y d'autra figures de uni sort. L ne fova degun "copy right" y perchël pudova d'autri produtëures cupië i articuli.