Na prima dlieja sun plaza Sant Antone vën nunzieda tl 15ejim secul, ma la ie plu vedla. Dl 1676 ie la dlieja unida fineda cun l tët ërt da doi eles coche la cunescion ncuei. Ti ani 1870 iela unida restaureda l prim iede. La figures sun la pertes dl autere dl 1684 reprejentea san Ruprecht y san Miculau. La cueva de Lourdes ie zerileda cun minerei dla Mont de Sëuc, la tofles dl autere ie de Josef Moroder Lusenberg, la scultures de artisć de Gherdëina.

La dlieja de Sant'Anna sun curtina ie unida frabicheda dl 1515 tl stil gotich dala cunfraternita de Sant'Anna. Tl 18ejim secul iela unida barochiseda y tl 1799 ti iel unì njuntà n ciampanil. Tl 1982 ie la dlieja unida dut ntëur dertureda. Sun la fassada dancà iel n afrësch baroch dla Madona dl aiut, l autere dl 18ejim secul ie de cumëmbri dla familia Vinazer y la tofla dl autere dl 1859 ie de Josef Anton Mahlknecht de Sureghes che laurova a Minca.

Dl 1796 finen de frabiché la dlieja de pluania nueva sun n grunt dl luech de Pana. Ala fin dl ann 1799 vëniel benedì l autere dl costrutëur de auteresc Stampa, che vën pona baratà ora dl 1870 cun n autere neoromanich de J. Schneider. Pervia dl aumënt dla populazion iel pona dal 1905 al 1907 unì njuntà la doi capeles aldò de dessënies de J. Rifesser da Stufan. I auteresc da les pertes y l aredamënt scultorich ie de artisć de Gherdëina.

Chësc post fej pert dla jita "Urtijëi: la storia dl zënter dl luech".

La cësa da paur sun l cunfin danter i chemuns de Urtijëi y Santa Cristina ie partida dala colm de tët ju. L ciulé va de reviers al 15ejim/16ejim secul, ntan che l mesc nstës  ie bele documentà dal 13ejim secul inant. Tlo stajova la familia de Christian Trebinger, l prim scultëur baroch, y dal 1651 nce Melchior Vinazer, fundadëur dla dinastia de scultëures Vinazer, che ova tlo na berstot d'ert sacrela de mpurtanza. La cësa ie unida dertureda dl 1992.

L luech de Plajes ie frabicà sun vëtes d'arenaria de Gherdëina che ie bën da udëi. L ie la cësa ulache l ie nasciù y à vivù Jakob Sotriffer (1796-1856), l prim maester dla scola de dessëni metuda su tl 1825. Chësta fova nchinamei nluegeda n iede sun Plajes. De Sotriffer ie nce na culezion de scultures de lën che l ova abinà adum te Gherdëina dl 1828 per l Ferdinandeum de Dispruch per fins de documentazion. Ejëmpli de chësta figures ie da udëi tl Museum Gherdëina. 

Chësc luech da paur da na frabica sëula fova unì destacà dal luech uriginel Scurcià y ie vën nunzià per l prim iede tl 1420. Ntëur l 1520 iel deventà pert dl avëi dla cunfraternita dla dlieja de Sant'Anna sun curtina - cossa a chëla che l inuem dla cësa da paur fej referimënt. La frabica partida a mez ju ie unida restrutureda tl 20ejim secul y l palancin ie unì trasfurmà  respetivamënter te n balcon y na veranda. Sun Doss dl Preve laurova ti ani ani 90 dl '800 l scultëur Franz Tavella y plu tert l scultëur y zipladëur de criples Luis (Alois) Insam da Cësanueva.

L'abitazion ie na frabica gotica duta de mur dl 1462/64. Sun la fassada de sud-vest iel n afrësch de San Flurian, tl sud dla cësa passel via n vedl troi. L tublà daujin ie unì amplià do la Prima viera mundiela tl stil dl'ëuta dl secul y pona derturà dan n valgun ani. Mureda y la cësa ujina Muradëures, che ie sota defendura d'ensemble, fova l ncësa di scultëures Christian (1896-1968) y Eduard Moroder (1928-2010).

La cësa da paur ie na restruturazion dl 1836 dl mesc uriginel amplià cun na veranda de lën che va sëura doi partimënc. Basite ova l scultëur Vinzenz Moroder (1889-1980) si berstot. Chësta se à mantenì nchin a ncuei. De bera Zenz (Vinzenz Moroder) ie ënghe la stazions che mëina sala capela de Resciesa. La scultures urigineles ie tl Museum Gherdëina. L inuem dl mesc "Resciesa" ie bele unì numinà te n documënt dl 14ejim secul y uel dì "roa/sas cueciun" y ie n referimënt al porfir che vën dant te de gran cuantiteies ntëur l luech.

Tla luegia de cult y sacrifize dl tëmp dl fier sun Col de Flam iel tl 1848 unì giatà truep pec de belijia, ermes de fier y cëves de massaria depusitei ritualmënter. Pra l'ultima grupa toca nce i manarins, la zapes y i curtiei y n valgun pec de massaria per lauré l lën coche l boter (scarpel). Na zapa de fier à na scritura sun si mane.

A pué n ciamp de Col de Flam Dessot iel tl 1848 unì a lum n gran cumplés de reperc de ermes y massaria de fier, coche nce de fibules y belijies de fier y bront. I reperc dl tëmp danter l sesto y l segondo secul dan G.C. vën n pert da  supeltures de brujeda y n pert ieles liedes a na luegia de sacrifize de brujeda.