La pitla scultura zipleda tl zirm y depënta dla sacra familia che mucia tl Egit ie dl 17ejim secul. La reprejentea una dla opres d'ert plu vedles documentedes tl Museum y una dla prima testemunianzes dl'ert dl ziplé te Gherdëina. Reprejentazions zipledes dla storia da Nadel se ova svilupà tl Medieve y dal 18ejim secul inant se à te Gherdëina truepa families spezialisà a ziplé danter auter nce mandli dla cripl.
Chësc droch de porfir batù ora da n puron de sas sëul cun la data 1868 nrisseda ite fova n iede pra l hotel da Mauriz y univa adurvà coche droch per ti dé da bever ai ciavei. Cun si cater metri de lunghëza iel l majer di ntëur 50 droc che fova n iede te Gherdëina. Dal 1960 incà iel dan l Museum Gherdëina. L dëssa vester unì fat dal taiasasc Scola Petru de Falcade che ova metù su n'atività de taiasasc tla cava a Puntives.
La sia de fier cun mane de lën turnà ie na testemunianza dla stënta de truep zipladëures de Gherdëina dan la Prima viera mundiela. La univa adurveda per taië lëns a scroch per avëi leniam da pudëi ziplé. De n cumpré ne ova i zipladëures pervia de si pitl davani nia l muet. Ti ani 1870/1880 univel nsci taià ora uni ann n 2000 lëns dai bòsc cumenei.
Trughes da noza y da nevicia per tenì su la dota univa nce te Gherdëina adurvedes nchin tl 20ejim secul. Chësta truga da noza particulera ie fata dedora via de zirm y dedite de pëc. Dancà iel ziplà ite doi de gran rosëtes de urnamënt cun l mutif dl surëdl. L ann 1566 ie n referimënt al ann de produzion o de noza, i pustoms I y T ala iniziales dla patrona.
Sperimenté cun formes y culëures per cumbiné te un n lëur tenscion y orden: l troi sun chël che Mili Schmalzl va te si pitura d'acril "Absolute Schrift" ti mostrela nce ai artisć jëuni dla Scola d'ert de Urtijëi. Schmalzl, nasciuda tl 1912, ie stata bona, coche ëila te na valeda de scultëures, de ruvé tl'academies dla Talia y dla Germania ulache la ie unida furmeda coche pitëura.
Tl 1925 cëla l depenjadëur Josef Moroder Lusenberg (bera Śepl da Jumbierch) da si cësa sun l luech de Urtijëi di ani 1860 y a chësta maniera sun l paesc de si nfanzia. La udledla retrospetiva à bonamënter da n fé cun l gran svilup che la valeda ova abù cun l flurì dl artejanat artistich y dl turism nchin ala Prima viera mundiela cun n smendramënt dla mpurtanza dl'agricultura.
Chësc bën culturel fej pert dla jita "L svilup dl’ëuta dl secul: villes y berstotes".
L depënt a uele che bera Śepl Moroder da Jumbierch à fat dl 1912 mostra n sunadëur de orgun da mené che ti sona dant a n tlap de mutons deschëuc dan n luech da paur. I mëndri semea vester nmaruiei dala pitla afa senteda sun l orgun ntan che doi mutans y si oma ti cëla ala szena stajan da na pert - na usservazion prezisa dla deversificazion soziela a Urtijëi tl tëmp dl'ëuta dl secul.
Chësc bën culturel fej pert dla jita "L svilup dl’ëuta dl secul: villes y berstotes".
Chësc acuarel cun peonies à Jakob Sotriffer fat ntan si tëmp de stude ti ani 1822-24 tl'Academia de Viena che l ova pudù frecuenté pervia de n stipendium per deventé maester de dessëni y scultëur te Gherdëina. Sotriffer univa dal mesc de Plajes a Urtijëi y ie sta da jené dl 1825 inant nseniant dla scola de dessëni nueva njiniëda ite n iede tla cësa Steifl (dlongia Ianon a Urtijëi) y daldo sal Furmescère sota curtina.
L sëul drap de Curëisema che se à mantenì tl Südtirol curiva l presbitere ntan i 40 dis dan Pasca. Te 24 chedri cun imajes vëniel tlo cuntà la storia dla pascion y salvëza: dal ntreda de Gejù a Gerusalem nchin al'Ascension y Pasca de Mei. I chedri ie cuncei via te cater risses y la szenes ie criedes cun truepa figures. L drap depënt cun culëures a tempera univa adurvà tla dlieja da Sacun nchin al 1950. L inuem dl artist o dl'artista ne ie nia cunesciù.
Chësc bën culturel fej pert dla jita "I mejes plu vedli sa Sacun".
L pitl cuader de Bellerophon cun la reprejentazion de Sant Ivuere che maza l dragon ie unì fat da Luis Piazza da Cudan (1908-1977). L lëur refletea l amor dl scultëur per la stilisazion che l à nce fat deventé n renuvadëur dla produzion artistica de Gherdëina. Na copia de bront dl relief uriginel decurea l droch de porfir dan l Museum Gherdëina.