Per l'espusizion mundiela dl 1925 a Paris à sculées y sculeies y nsenianc dla doi scoles d'ert de Gherdëina crià l taflà de na stua che ie unì premià cun l Grand Prix y mo trëi bedaies per l aredamënt sculturel. L taflà ie esprescion dl renuvamënt stilistich dl'ert de Gherdëina ti ani danter la doi vieres. Chësc renuvamënt se ova purtà pro dantaldut per merit dl diretëur Guido Balsamo Stella.

Chësc bën culturel fej pert dla jita "L svilup dl’ëuta dl secul: villes y berstotes".

Dala pulicia dla lores de lën de zirm zipleda a na maniera realistica possen recunëscer l fortl dl zipladëur. Per pudëi manejé l scarpel cun segurëza univa l polesc tenì permez al pez de lën y cun la man univel fat muvimënc turonc a na moda che la sëuraspersa unisse mudeleda te curt tëmp. La tecnica de ziplé de Gherdëina univa n generel rateda scialdi asvelta.

Motifs de tieres sciche chësta vacia punduda de zirm nia depënt univa ziplei te dut l Otcënt nchin ala Prima viera mundiela dantaldut te Funes per unì vendui ai ferleigheri de Gherdëina. L univa reprejentà na lingia de tieres: tieres esotics per l'arca de Noè ma nce - dantaldut tl cuntest dl romatizism alpin - tieres de nosc raions. 

Chësta pitla scultura zipleda mostra n pèr namurà sota n lën cun na cëura che magia pra l maz de ciosfs dl'ëila. La scultura – bonamënter di ani 1840 – respidlea da una pert la moda dla fin dl tëmp Biedermeier, dal'autra pert mostrela che i zipladëures de Gherdëina tulova su mutifs da duc i luesc de venduda y nce dala produzion de ceramica.

Cun si culëures ghiel, cueciun y vërt fej chësc candelier decurà cun ghirlandes a na maniera artistica tl stil empire y ziplà ora da n sëul toch de lën na bela paruda. L pustamënt da trëi giames se ërj te na forma piramidela y ti dà al candelier n'estetica stabila y eleganta. Curnijes zipledes y candelieres n pert turnei fova tl 18ejim y 19ejim secul na pert mpurtanta dla produzion dl artejanat artistich de Gherdëina.

Ciaval y ciavalier ie metui sun n pustamënt, n pëis de plom i tën a balanz. Pernan che la figura vën mueta sbinghela restan sun la seva. Aldò dl medemo prinzip funziunea nce l'acrobata che se raida te n cërtl canche n ti dà na pitla sburdla. N ne sà nia chi che à nventà chisc juesc y nsci resta la/i zipladëures tl'anonimità. 

Chësc bën culturel fej pert dla jita "Urtijëi: la storia dl zënter dl luech".

La majera pert dla chiena de Gherdëina univa venduda a desëines, ma oradechël fovel nce pec unics laurei ora miec coche la gucia dla posta lacheda a ghiel cun porta da zapé ite, temonc y la scrita "K.K.Post". Te Gherdëina furnovel guces dla posta dal 1856 sun la streda tl fonz dla valeda. Dal 1867 fova la val cunlieda a Pruca ala ferata dl Prëner, cossa che à purtà de gran vantajes al'economia dla valeda.

Do la popes da lesures fova i tieres ziplei i articuli de majera mpurtanza dla produzion de chiena de Gherdëina. Na gran pert de chisc tieres fajova ora i ciavei: ciavei da cuna y da sbinghé, ciavei da tré do cun uni sort de carëc y ciavei sun na stela da rodes. I ciavei univa depënc y vendui te uni mesura, da de pitla figures a de tei sun chëi che n pudova senté su.

Chësc bën culturel fej pert dla jita "Urtijëi: la storia dl zënter dl luech".

Sun chësc urnamënt ziplà ora y n pert ndurà univel metù ora bel da udëi te stua l'ëura da fuia coche oget de valor. I portaëures fova tl 18ejim secul nchin ti ani 1870 articuli tipics dla produzion de Gherdëina. La reprejentazion alegorica dl tëmp zitlich coche n vedl cun eles y da na berba fova n mutif che univa for inò dant. Suvënz ti univel metù leprò na sëijela o na fauc, plu tert nce l'ëura da surëdl.

La pitla scultura depënta y plata dovia ie n ejëmpl dl'ert de cësa anonima che se ova svilupà tla valeda tl 17ejim y 18ejim secul. La reprejentea Adàm y Dieva sota l lën da mëiles. Dieva ti porj a Adàm l mëil, tramedoi ne l à mo nia ciarcià. Cie che mancia ie la beca coche simbol dla seduzion. La pitla figura fova bonamënter na imaja de devuzion privata.