Cun si culëures ghiel, cueciun y vërt fej chësc candelier decurà cun ghirlandes a na maniera artistica tl stil empire y ziplà ora da n sëul toch de lën na bela paruda. L pustamënt da trëi giames se ërj te na forma piramidela y ti dà al candelier n'estetica stabila y eleganta. Curnijes zipledes y candelieres n pert turnei fova tl 18ejim y 19ejim secul na pert mpurtanta dla produzion dl artejanat artistich de Gherdëina.
La figura zipleda tl lën da pëires de n pitl malan che se la rij da maladët à n ceston sun l spinel te chël che n pudova mëter la zigaretes. La pitla scultura ie dl scultëur Franz Insam de Cësanueva de Santa Cristina, che ova crià ti ani 1870 na lingia de ogec bënului te duta la Monarchia austro-ungarica - danter chisc nia mé figures liedes al cunsum de tabach ma nce spacacuces.
Ciaval y ciavalier ie metui sun n pustamënt, n pëis de plom i tën a balanz. Pernan che la figura vën mueta sbinghela restan sun la seva. Aldò dl medemo prinzip funziunea nce l'acrobata che se raida te n cërtl canche n ti dà na pitla sburdla. N ne sà nia chi che à nventà chisc juesc y nsci resta la/i zipladëures tl'anonimità.
Chësc bën culturel fej pert dla jita "Urtijëi: la storia dl zënter dl luech".
L ciaval cun ciavalier da lesures de lën de cucia, dà ju cun na paiza scura, dla berstot de Josef Insam da Cësanueva te Santa Cristina ie metù adum da 104 pec singuli. La figures da lesures (popes, figures academiches, manduchei) univa turnei nchin a na mesura de 201 cm. Tres si lesures a codla pudovi tò ite truepa pusizions dl corp, les fova pensedes per pitëures, scoles y academies.
La gialines che pëca mostra che la produzion artejanela fej ora l valor y l'atrazion dla chiena. Ma cun la produzion de roba da fé damat tla forma de chiena a bon marcià se à i priejes per juesc de lën fac a man tl 19ejim secul tan arbassà che i produtëures de Gherdëina ie tumei tla puertà. Nce perchël se ai, cun la fundazion dla Scola d'ert dal 1870 inant, reurganisà cunzentran si produzion bel plan plu sun l'ert dl ziplé figures y sanc y articuli de lecurdanza.
I pitli ciavei da cumbatimënt ie giut alalongia stai danter i juesc che i mutons dla Monarchia austriaca ova l plu gën. Dl prim univa la marcanzia mandeda a Oberammergau per unì depënta. Permò ntëur l 1800 an pona te Gherdëina mparà a mescedé ju i culëures y la laches. Nce daldò univel mé depënt cër articuli coche i cëves de popes y i ciavei. Chësc lëur univa fat dantaldut dal'ëiles.
Pinocchio y Fortunello mostra coche i mudamënc politics, la trasfurmazion di marcei, ma nce la moda y la tecnica, l gusto y la pedagogia à nfluenzà l svilup dla chiena de Gherdëina. La firma SEVI de Vinzenz Senoner (Vastlé, chemun de Sëlva) ie stata per truep ani bona de tenì l var cun i mudamënc soziei dl 20ejim secul y de se adaté ai marcei cun ufiertes de cualità.
Pësc che se muev, elafonc cueceni, auces da tré do: designer dla Talia y di Paejes Tudësc svilupova sun ncëria dla firma SEVI for inò modiei nueves. Tres la tecnica nueva fovel oradechël puscibl amplië la ufierta de prudoc y materiai. Nsci curiva SEVI dut l ciamp dla scincundes per pitli mutons y pitla mutans. Purempò à chisc prudoc mantenì si uriginalità y si carater d'artejenat artistich.
La majera pert dla chiena de Gherdëina univa venduda a desëines, ma oradechël fovel nce pec unics laurei ora miec coche la gucia dla posta lacheda a ghiel cun porta da zapé ite, temonc y la scrita "K.K.Post". Te Gherdëina furnovel guces dla posta dal 1856 sun la streda tl fonz dla valeda. Dal 1867 fova la val cunlieda a Pruca ala ferata dl Prëner, cossa che à purtà de gran vantajes al'economia dla valeda.
A chësta sort de chiena, coche per ejëmpl a chisc doi bëc che se bat, ti dijoven per ladin tica-taca. Tl tëmp de si majer suzes, dan l 1914, pitova la ufierta dla produzion de roba da fé damat de Gherdëina nchin a n 500 articuli, danter chisc fovel popes, ciavalins, calesses, carëc, cramaic, juesc cun codles, balarins sun corda, acrobates y d'autra figures de uni sort. L ne fova degun "copy right" y perchël pudova d'autri produtëures cupië i articuli.