Katharina Kasslatter, tlameda anda Trina da Gustin, ie stata una dla prima sculées dla scola d'ert giaurida n l ann 1908 te Sëlva. Chësta pitla scultura de zirm reprejentea ëila nstëssa cun l guant tradiziunel senteda pra penic. Anda Trina ova bele mparà a ziplé cun ot ani da si oma. Ëila seniova si lëures per se auzé ora dala industria dla chiena anonima.

Per l'espusizion mundiela dl 1925 a Paris à sculées y sculeies y nsenianc dla doi scoles d'ert de Gherdëina crià l taflà de na stua che ie unì premià cun l Grand Prix y mo trëi bedaies per l aredamënt sculturel. L taflà ie esprescion dl renuvamënt stilistich dl'ert de Gherdëina ti ani danter la doi vieres. Chësc renuvamënt se ova purtà pro dantaldut per merit dl diretëur Guido Balsamo Stella.

Chësc bën culturel fej pert dla jita "L svilup dl’ëuta dl secul: villes y berstotes".

La scultura zipleda y nia depënta reprejentea la dea romana dla ciacia Diana cun n rehl tl brac a man drëta y n maz de ciofs a man ciancia. Dan ëila iel na sëita y n balest. La pitla figura ie l'esprescion dl renuvamënt stilistich che fova unìt a se l dé tla doi scoles d'ert de Gherdëina. Chëstes se ova giaurì de viers dl stil Liberty ti ani 1920 sota la direzion de Guido Balsamo Stella.

Tl 1925 à la doi scoles d'ert de Gherdëina tëut pert al'espusizion mundiela dl ert decorativa y dl ndustria moderna de Paris. Te chësta ucajion ie Albino Pitscheider, n mòster dl'ert dl ziplé de pitli ogec y dal 1910 al 1914 coche nce dal 1919 al 1940 nseniant tla Scola d'ert de Sëlva, y si colegh Luis Insam unic premiei cun na bedaia d'or. Sun la pert dancà dla bedaia da ot ciantons iel n'alegoria dl'ansciuda, dovia iel n maz de ciofs.

Dl 1920 à la firma ANRI purtà sun l marcià la figures de dodesc carateres de Charles Dickens. Chëstes fova pensedes per na tlientela nueva y univa danter l auter vendudes ti USA. La trëi pitla statues tla culezion dl Museum Gherdëina reprejentea l netadëur de stivei Sam Weller y i doi borghesc dala ududes strëntes Mr. Pickwick y Mr. Pecksniff. L pudëssa se traté de modiei da ziplé do n seria.

Dala pulicia dla lores de lën de zirm zipleda a na maniera realistica possen recunëscer l fortl dl zipladëur. Per pudëi manejé l scarpel cun segurëza univa l polesc tenì permez al pez de lën y cun la man univel fat muvimënc turonc a na moda che la sëuraspersa unisse mudeleda te curt tëmp. La tecnica de ziplé de Gherdëina univa n generel rateda scialdi asvelta.

Motifs de tieres sciche chësta vacia punduda de zirm nia depënt univa ziplei te dut l Otcënt nchin ala Prima viera mundiela dantaldut te Funes per unì vendui ai ferleigheri de Gherdëina. L univa reprejentà na lingia de tieres: tieres esotics per l'arca de Noè ma nce - dantaldut tl cuntest dl romatizism alpin - tieres de nosc raions. 

Na landa cun n ceston, n berba cun n sach sun sciabla: la figures zipledes de vagabunc y pëtleri fova dal ultim terz dl 18ejim secul inant na spezifizità dl artejanat artistich de Gherdëina. Les vën for dant a pères y ie defin realistiches: corps smagrei, suvënz sturpiei, cun guant zarà, fust y ciapel. Na carateristica dla figures de Gherdëina ie oradechël i ciauzei zarei o i piesc deschëuc. 

Scuriedes, curona de spines, martel, broces, tanaia, lanzes, sponga d'ajëi y scela, dei (dadi) y guant de Gejù: nia dla pascion y sufranza de Gejù ie unì lascià ora te chësta grupa de cruzefiscion baroca de Gherdëina. La rejon ie scëmpla: tla Arma Christi udoven ermes putëntes contra l mel. Te ce cësa che chësta crëusc univa adurveda per la devuzion ne sàn nia. 

Chësta pitla scultura zipleda mostra n pèr namurà sota n lën cun na cëura che magia pra l maz de ciosfs dl'ëila. La scultura – bonamënter di ani 1840 – respidlea da una pert la moda dla fin dl tëmp Biedermeier, dal'autra pert mostrela che i zipladëures de Gherdëina tulova su mutifs da duc i luesc de venduda y nce dala produzion de ceramica.