Luis Trenker ie un di abitanc de Gherdëina plu cunesciui. Dal 1992 – Trenker ëssa n chël ann abù 100 ani – iel sentà coche statua de bront realiseda da Hermann Josef Runggaldier sun n sas de dolomit sun la promenada che à si inuem.

L arpizadëur Luis Trenker à ti ani 1930 fat na cariera da rejisser y atëur che vën ncueicundì giudicheda nce criticamënter. Tl tëmp do la Segonda viera al abù suzes coche contastories entujiasmant purtan pro cun si trasmiscions tl radio y tla televijion al sviup turistich de Gherdëina.

A Johann Baptist Purger, ferleigher y ambolt de Urtijëi, ti va l merit de avëi lascià fé la prima streda da Pruca a Urtijëi giaurida tl ann 1856. Cun chësc stradon tres l fonz dla valeda ie Gherdëina unida cunlieda cun l mond dedora, cossa che à crià pusciblteies de venduda nueves per i prudoc dla val y sustenì l turism che fova tl lëur de se svilupé bel plan.

Chësc candelier cun n angiul portalum sun na seva marmoriseda se urientea al Siesćënt talian. La forma y i culëures pudëssa unì da mudiei de ceramica. L angiul à n mus turond, masseles cuecenes y tortli rosc y fins depënc sun la fruent. I angiuli da candelier univa for fac te pères y fova tl 18ejim y 19ejim secul pert dla produzion n seria dl artejanat da cësa de Gherdëina.

Danter i ogec che univa ziplei tradiziunalmënter tla valeda ujina Fascia per i ferleigheri de Gherdëina fovel nce juesc cun sciesserles fac cun gran lëur. L "kakelorum" funziuneia sciche na roulette, la sciesserla vën scirmeda tl turban o tla curona dla figura che à n corp cun laite na lerch ueta a forma de spirala. La sciesserla toma tres chësta spirala tla loses numeredes dl taier japé.

I cramaic cun figures de mandli o tieres univa n iede produjei a Oberammergau y cumparësc tl 19ejim secul tla ufiertes de Gherdëina. I cramaic tradiziunei univa fac nchin ala Prima viera mundiela y te formes plu modernes nchinamei nchin tl 1925. N suzes particuler ova i cramaic cun na lores. 

Chësc bën culturel fej pert dla jita "Urtijëi: la storia dl zënter dl luech".

Mé na pitla pert dla roba da fé damat de Gherdëina fova depënta, la gran pert univa tlameda "marcanzia blancia". La fajova y fej cialé ca pervia di mecanisms ala bona che fajova muever la figures. Nsci sbinga l corp dla portacondla ntan che l moleta muev i piesc cun l furné dl carët. L univa nce fat pitla afes che sona n tamburdl, gialines che pëca, ciavalins che sbinga, arlechins che se muev y truep deplù.

Popes da lesures fova dal 1840 nchin ala Prima viera mundiela l articul de venduda prinzipel di zipladëures de chiena de Gherdëina. A fé la popes turnedes che univa pitedes te uni mesura fovel de bujën dla culaburazion de duta la familia: i braces, la giames, l mus y l corp univa fac separatamënter, dadedò univa chisc toc metui adum cun bachëc o lesures da codla y n pert depënc. La popes da lesures univa vendudes dantaldut tla Francia y tla Nghiltiera.

La scultura scialdi bën zipleda, che reprejentea l batëisum de Gejù tl ruf Iordan, mostra la cualità artistica dla berstotes baroches. Danz sentiva i mòstri de Gherdëina la cuncurënza de scultëures jëuni che ne ova abù deguna  prufesciunalisazion furmela ma che ziplova d'inviern zënza paië chëutes. Tl 1679 porta i mòstri dant na lamentanza n chësc cont tla ustaria de Ianesc, ma chësta vën refudeda pervia dla gran miseria de chisc zipladëures ora d'ëura.

Theresia Gruber, tlameda anda Tresl da Ulëta, ti à lascià al Museum Gherdëina na culezion de figures de tieracueta y ceramiches. La fova la muta de doi artisć y nstëssa educadëura d'ert y se à dat ju duta la vita cun materiai defrënc. Bele ti prim ani 1930 se àla dedicà al lingaz ladin. Tl 1970, tl'età de bele 73 ani, àla metù su a Belém tl Brasil na scola de ceramica.

Chësta cumposizion de szenes ora dla storia da Nadel zipledes a relief plat, depëntes y sentedes ite te na curnisc de lën ie unida crieda tla Scola d'ert de Urtijëi. L lëur ie unì fat ntëur l 1960 sota la direzion di maestri Luis Piazza y Mili Schmalzl. Un di sculeies che à cunlaurà fova Martin Gurschler, che à plu tert fat cariera coche artist. 

Chësc bën culturel fej pert dla jita "L svilup dl’ëuta dl secul: villes y berstotes".