I juesc da parpanticul univa fac dala fin dl '800 al scumenciamënt dl '900. Canche n fej muever la codla, arbassa pra chësc pez la vacia si cë de viers dl droch ntan che l vadel auza l sie per teté. La codla de lën ie unida turneda fajan codles sciche sce les fossa pierles te na culana che ie pona unides spartides la unes dal'autres. Tl 1877 fovel te Gherdëina 300 turnadëces menedes a pe y 60 menedes dal'ega.

Do la popes da lesures fova i tieres ziplei i articuli de majera mpurtanza dla produzion de chiena de Gherdëina. Na gran pert de chisc tieres fajova ora i ciavei: ciavei da cuna y da sbinghé, ciavei da tré do cun uni sort de carëc y ciavei sun na stela da rodes. I ciavei univa depënc y vendui te uni mesura, da de pitla figures a de tei sun chëi che n pudova senté su.

Chësc bën culturel fej pert dla jita "Urtijëi: la storia dl zënter dl luech".

Sun chësc urnamënt ziplà ora y n pert ndurà univel metù ora bel da udëi te stua l'ëura da fuia coche oget de valor. I portaëures fova tl 18ejim secul nchin ti ani 1870 articuli tipics dla produzion de Gherdëina. La reprejentazion alegorica dl tëmp zitlich coche n vedl cun eles y da na berba fova n mutif che univa for inò dant. Suvënz ti univel metù leprò na sëijela o na fauc, plu tert nce l'ëura da surëdl.

La pitla scultura depënta y plata dovia ie n ejëmpl dl'ert de cësa anonima che se ova svilupà tla valeda tl 17ejim y 18ejim secul. La reprejentea Adàm y Dieva sota l lën da mëiles. Dieva ti porj a Adàm l mëil, tramedoi ne l à mo nia ciarcià. Cie che mancia ie la beca coche simbol dla seduzion. La pitla figura fova bonamënter na imaja de devuzion privata. 

La pitla scultura zipleda tl zirm y depënta dla sacra familia che mucia tl Egit ie dl 17ejim secul. La reprejentea una dla opres d'ert plu vedles documentedes tl Museum y una dla prima testemunianzes dl'ert dl ziplé te Gherdëina. Reprejentazions zipledes dla storia da Nadel se ova svilupà tl Medieve y dal 18ejim secul inant se à te Gherdëina truepa families spezialisà a ziplé danter auter nce mandli dla cripl.

Chësc droch de porfir batù ora da n puron de sas sëul cun la data 1868 nrisseda ite fova n iede pra l hotel da Mauriz y univa adurvà coche droch per ti dé da bever ai ciavei. Cun si cater metri de lunghëza iel l majer di ntëur 50 droc che fova n iede te Gherdëina. Dal 1960 incà iel dan l Museum Gherdëina. L dëssa vester unì fat dal taiasasc Scola Petru de Falcade che ova metù su n'atività de taiasasc tla cava a Puntives.

L gran taier de mauta cueta dlasà ie zerilà cun la reprejentazion de n'eguia dopla depënta a "ngobe", n sëni dla crëusc y la data 1828. L ëur dedite ie oradechël mo decurà da elemënc cuncei via te cërtli cunzentrics. Massaria de ceramica fova tipica per l Tirol, chësc taier vën dal vedl luech de Rescion via n Sureghes.

L stuel vën da ciastel Gherdëina (Fischburg), si spuenda ie zerileda da trëi mascarons y urnamënc a rocaille che ncurnijea na imaja votiva zipleda ite. Chësta reprejentea n ël tumà y sëura d'ël la figura de na santa, bonamënter la Madona, y l uedl de Idie. Dlongia la szena iel ntaià ite na parola che pudëssa vester "pregato" - n referimënt a na imaja votiva.

La fiertla de lën ie unida ciarieda cun chiena zipleda per la mené dal ferleigher o sun i marcei. La curones sun la pert dovia dla fiertla possa unì spustedes tres la vëtes, sun l banch de lën sainsom univel cuncià su, coche ogec de desmustrazion, ciavei y bëc. Adurvedes univa de tel fiertles nchin ala metà dl 19ejim secul. 

La sia de fier cun mane de lën turnà ie na testemunianza dla stënta de truep zipladëures de Gherdëina dan la Prima viera mundiela. La univa adurveda per taië lëns a scroch per avëi leniam da pudëi ziplé. De n cumpré ne ova i zipladëures pervia de si pitl davani nia l muet. Ti ani 1870/1880 univel nsci taià ora uni ann n 2000 lëns dai bòsc cumenei.