L mesc uriginel de chësc luech a pèr vën bele nunzià tl 15ejim secul. L tublà de lën a "blockbau" sëura l partimënt murà dl ciulé ie dl 16ejim secul. Tipich per Gherdëina ie l palancin che va ntëur trëi pertes dl tublà. L se trata de na strutura de stanges de lën che univa adurveda nchin ala fin di ani '60 dl 20ejim secul per fé secë y madurì do la blava (orde, siela, avëina) che univa zidleda ti ciamps dl mesc.

Chësc post fej pert dla jita "I mejes plu vedli sa Sacun".

L nujel dla costruzion de chësc mesc da na frabica sëula cun na pert da sté y na pert per i lëures da paur sota un n tët va de reviers al ann 1554. L mesc sota defendura dla Sëurantendënza per i Bëns culturei ie unì restruturà dedite. Si inuem vën dal toponim preroman Col de Flam che ie cunlià a na luegia de cult dl tëmp de latène ("luegia cun prevesc", " luegia de invocazion") de chëla che l Museum Gherdëina cunservea na lingia de reperc archeologics de fier y de bront.

Chësc mesc a pèr frabicà n pert tl rone à n nujel uriginel che va de reviers al '400. La frabica d'abitazion da ncuei ie bonamënter unida frabicheda ora al scumenciamënt dl 20ejim secul. Tl mesc dla familia de Joseph Insam univel per generazions fat popes, ciavei y figures dla cripl muvibles particuleres de lën turnà che univa espurtedes te duta l'Europa. Ntan la doi vieres ie la produzion unida amplieda a proteses ortopediches per mans y piesc per saudëies splaiei.

La frabica nueva dla Villa ANRI dl 1925, che ie ncuei sota defendura dla Sëurantendënza per i Bëns culturei, univa nuzeda da Anton Rifesser coche sënta dla firma dal medemo inuem metuda su dl 1921. Perchël iel unì njinià ite tlo locai per la berstots, i ufizies, l magasin, l mpacamënt y la mostres. I prudoc dla firma ANRI univa vendui nchin ti USA. Te si miëur ani dajova la firma da lëur a nchin 230 cunlauranc y cunlaurantes. Dl 1952 ie la produzion unida spusteda te n salamënt sun Plan da Tieja y tl 2021 iela unida stluta.

Chël che fova n iede n mesc da doi frabiches ie unì restruturà y à giapà na fassada nueva cun na decurazion da chedri cueceni sun i ciantons de cësa y curnijes cuecenes ntëur ai vieresc. La cësa da Pigon ie stata la sënta de una dla firmes de scultures plu vedles dla valeda: la firma Riffeser (Pigon) de Vinzenz Riffeser. L ann dla fundazion ne ie nia cunesciù ma segurmënter dan la Prima viera mundiela. Ala fin dl 20ejim secul vendova chëi da Pigon dantaldut marcanzia zipleda mpurteda, tl 2012 ie la mpreja unida stluta.

Bele ntëur l 1888 fovel tla vedla cësa da paur de Domur na berstot dla zipladëssa Christina Rifesser. Si fi Matthias Comploy à pona dl 1903 restruturà la cësa arpeda dal'oma y l'à trasfurmeda te na villa tipica dl'ëuta dl secul. Iló al pona nce njinià ite na berstot privata da nsenië ju lerneri tla scultura y tistlaria per la costruzion d'auteresc. Dal 1910 inant stajova tlo l mòster Albino Pitscheider cun si familia, ma do la Prima viera mundiela ie la berstot de Comploy unida metuda al incant. Bera Mattia se ova mpenià per la costruzion dla Scola d’ert de Sëlva.

La firma SEVI de Vinzenz Senoner ie coche nce la firma ANRI de Anton Riffeser stata un di majeri datëures de lëur de Gherdëina cun si belau 140 culaburadëures y 200 persones che laurova a cësa. La cësa Vastlé fova bele unida restrutureda ntëur l 1831 dal pere de Vinzenz, Josef Anton,  per mëter man de marciadé cun de pitla figures de lën y roba da fé damat. Do che n ova fat su na fabrich a Puntives l ann 1965, foven dl 1977 trapinei iló nce cun la sënta dla firma. Tla luegia dla cësa storica da Vastlé iel al didancuei na costruzion nueva.

Levisc (Alois) Riffeser à tl 1870 metù su una dla prima firmes da ferleigher per la chiena y souvenirs sun Plan da Tieja. Tl 1877 àl frabicà la cësa da de plu partimënc "Maciaconi" che l nuzova coche cësa da sté y sënta dla firma cun butëiga. Chësta butëiga vën nchinamei nunzieda te na taialongia de Leo Runggaldier sun la chiena de Gherdëina tlachernënta y sunënta. La frabica nstëssa fova cun la plaza de Dosses n mutif bënulù per nzijions storiches y chertes dl tëmp.

Johann Baptist Moroder, l fi de Josef Moroder Lusenberg y ntëur l 1900 nstës un di artisć plu mpurtanc de Gherdëina, à frabicà la Villa Venezia ti ani 1903/04 aldò de si proiec coche cësa d'abitazion tl stil neorenascimentel cun n śolder da seves de lën marmorisedes. Tacà leprò fovel n atelier da scultëur cun na cupola che lascia ite lum dal aut, ncuei Café Domino. Dan che chësta frabica ie unida fata su fovel tlo l mulin dl luech Planaces, la cësa da fever cun fujina y na sia.

La Villa Argentina lecorda n autere fat per Cordoba tl'Argentina de n'autëza de 23 metri y de na larghëza de 10 metri. Respunsabl per chësc autere, che ie zënzauter stat l majer che n à mei fat te Gherdëina, fova Josef Stuflesser (bera Pepi de Petlin) che ova do la Prima viera mundiela sëurantëut la firma d'ert sacrela de Christian Mahlknecht tla streda J.B. Purger. Cun l davani dl autere fat per Cordoba à Stuflesser cumprà tl 1920 chësta cësa y spustà tlo ca si abitazion y l ufize dla firma.