A chësta sort de chiena, coche per ejëmpl a chisc doi bëc che se bat, ti dijoven per ladin tica-taca. Tl tëmp de si majer suzes, dan l 1914, pitova la ufierta dla produzion de roba da fé damat de Gherdëina nchin a n 500 articuli, danter chisc fovel popes, ciavalins, calesses, carëc, cramaic, juesc cun codles, balarins sun corda, acrobates y d'autra figures de uni sort. L ne fova degun "copy right" y perchël pudova d'autri produtëures cupië i articuli.

Sperimenté cun formes y culëures per cumbiné te un n lëur tenscion y orden: l troi sun chël che Mili Schmalzl va te si pitura d'acril "Absolute Schrift" ti mostrela nce ai artisć jëuni dla Scola d'ert de Urtijëi. Schmalzl, nasciuda tl 1912, ie stata bona, coche ëila te na valeda de scultëures, de ruvé tl'academies dla Talia y dla Germania ulache la ie unida furmeda coche pitëura. 

La pitura a tempera de Mëisules y Sas dla Luesa tla nrosadura ie de Peter Demetz da Fëur (1913-1977). Do la Segonda viera mundiela àl nsenià depënjer tla scoles d'ert de Sëlva y Urtijëi. Per Peter Demetz, che jiva scialdi gën da mont su, fova la cuntreda dla Dolomites na funtana rica de mutifs. 

Tl 1925 cëla l depenjadëur Josef Moroder Lusenberg (bera Śepl da Jumbierch) da si cësa sun l luech de Urtijëi di ani 1860 y a chësta maniera sun l paesc de si nfanzia. La udledla retrospetiva à bonamënter da n fé cun l gran svilup che la valeda ova abù cun l flurì dl artejanat artistich y dl turism nchin ala Prima viera mundiela cun n smendramënt dla mpurtanza dl'agricultura.

Chësc bën culturel fej pert dla jita "L svilup dl’ëuta dl secul: villes y berstotes".

L depënt a uele che bera Śepl Moroder da Jumbierch à fat dl 1912 mostra n sunadëur de orgun da mené che ti sona dant a n tlap de mutons deschëuc dan n luech da paur. I mëndri semea vester nmaruiei dala pitla afa senteda sun l orgun ntan che doi mutans y si oma ti cëla ala szena stajan da na pert - na usservazion prezisa dla deversificazion soziela a Urtijëi tl tëmp dl'ëuta dl secul.

Chësc bën culturel fej pert dla jita "L svilup dl’ëuta dl secul: villes y berstotes".

Chësta scultura de n vagabunt ie unida zipleda tl lën da Josef Senoner de Roch de Sëlva (nasciù tl 1886) dan che l ie jit a Viena ulache l à do l 1910 frecuentà l'Academia dl'ertes figuratives. Senoner ova bele fat chiena cun si pere y plu tert al mparà a ziplé tla berstot de Domur. L ie stat un di scultëures plu da talënt de Gherdëina y ie purtruep tumà, true' massa jëun, tla Prima viera mundiela.

Chësta cripl - tla forma de n autere de n'autëza de 2,3 m y de na larghëza de 1,8 m - ie de Luis Insam dl Tavela de Urtijëi, che l'à zipleda per si familia. L autere che lecort l stil tert-gotich ie ziplà tl zirm y ne ie nia depënt. L reprejentea l viac de i Trëi Rëiesc, l'adurazion di pastri y, sun la purteles, reliefs cun mutifs dla storia da Nadel, che l scultëur à nluegià tl ambient da paur de si ncësa.

L cruzefis uriginel de Sëurasas cun l Crist de mesura sëuranaturela ie di doi scultëures jëuni Vinzenz Peristi y Batista Walpoth. I l'ova ziplà tl 1932 tl lën de zirm y diretamënter sun Sëurasas. Cie che dà tl uedl ie la laurazion dramatica de Gejù cun si corp marterjà y l mus abramì dal duel. Peristi ie tumà tla Segonda viera mundiela, Walpoth fova bele mort dant te n nzidënt a jì a ciacia. Dal 1959 iel sun Sëurasas na copia dl Crist uriginel che ie ncuei da udëi tl Museum de Gherdëina.

Sun la luegia dla cësa de cultura fovel n iede na frabica da de plu partimënc, che l ferleigher Johann Baptist Purger ova lascià fé su tl 1854 do l ejëmpl dla costruzions de zità, y la cësa de chemun y dl dutor, frabicheda tl medemo tëmp. La cësa Purger ie per n pez nce stata magasin dl ferleigher de chiena Anton Sotriffer. La doi cëses caraterisova la plaza de dlieja nchin che les à messù zeder, tl 1969, a na cësa di cungresc per i campiunac mundiei de schi dl 1970.

Dal 1832 stajova Johann Baptist Purger tla cësa Pana sun plaza de dlieja. Ël ie l costrutëur dl stradon de Gherdëina a Pruca (1856) che à purtà pro dassënn al svilup economich dla valeda. La cësa ie unida frabicheda sun la luegia de n vedl mesc che fova dl prim pert dla puscions de Freising y vën bele numinà te documënc dl 11ejim secul. L cialé ora da ncuei va de reviers a n ampliamënt dl 1908 tl stil dla viles dl'ëuta dl secul.

Chësc post fej pert dla jita "Urtijëi: la storia dl zënter dl luech".