Chësta cumposizion de szenes ora dla storia da Nadel zipledes a relief plat, depëntes y sentedes ite te na curnisc de lën ie unida crieda tla Scola d'ert de Urtijëi. L lëur ie unì fat ntëur l 1960 sota la direzion di maestri Luis Piazza y Mili Schmalzl. Un di sculeies che à cunlaurà fova Martin Gurschler, che à plu tert fat cariera coche artist. 

Chësc bën culturel fej pert dla jita "L svilup dl’ëuta dl secul: villes y berstotes".

Katharina Kasslatter, tlameda anda Trina da Gustin, ie stata una dla prima sculées dla scola d'ert giaurida n l ann 1908 te Sëlva. Chësta pitla scultura de zirm reprejentea ëila nstëssa cun l guant tradiziunel senteda pra penic. Anda Trina ova bele mparà a ziplé cun ot ani da si oma. Ëila seniova si lëures per se auzé ora dala industria dla chiena anonima.

Per l'espusizion mundiela dl 1925 a Paris à sculées y sculeies y nsenianc dla doi scoles d'ert de Gherdëina crià l taflà de na stua che ie unì premià cun l Grand Prix y mo trëi bedaies per l aredamënt sculturel. L taflà ie esprescion dl renuvamënt stilistich dl'ert de Gherdëina ti ani danter la doi vieres. Chësc renuvamënt se ova purtà pro dantaldut per merit dl diretëur Guido Balsamo Stella.

Chësc bën culturel fej pert dla jita "L svilup dl’ëuta dl secul: villes y berstotes".

La scultura zipleda y nia depënta reprejentea la dea romana dla ciacia Diana cun n rehl tl brac a man drëta y n maz de ciofs a man ciancia. Dan ëila iel na sëita y n balest. La pitla figura ie l'esprescion dl renuvamënt stilistich che fova unìt a se l dé tla doi scoles d'ert de Gherdëina. Chëstes se ova giaurì de viers dl stil Liberty ti ani 1920 sota la direzion de Guido Balsamo Stella.

Tl 1925 à la doi scoles d'ert de Gherdëina tëut pert al'espusizion mundiela dl ert decorativa y dl ndustria moderna de Paris. Te chësta ucajion ie Albino Pitscheider, n mòster dl'ert dl ziplé de pitli ogec y dal 1910 al 1914 coche nce dal 1919 al 1940 nseniant tla Scola d'ert de Sëlva, y si colegh Luis Insam unic premiei cun na bedaia d'or. Sun la pert dancà dla bedaia da ot ciantons iel n'alegoria dl'ansciuda, dovia iel n maz de ciofs.

Dl 1920 à la firma ANRI purtà sun l marcià la figures de dodesc carateres de Charles Dickens. Chëstes fova pensedes per na tlientela nueva y univa danter l auter vendudes ti USA. La trëi pitla statues tla culezion dl Museum Gherdëina reprejentea l netadëur de stivei Sam Weller y i doi borghesc dala ududes strëntes Mr. Pickwick y Mr. Pecksniff. L pudëssa se traté de modiei da ziplé do n seria.

L ciaval cun ciavalier da lesures de lën de cucia, dà ju cun na paiza scura, dla berstot de Josef Insam da Cësanueva te Santa Cristina ie metù adum da 104 pec singuli. La figures da lesures (popes, figures academiches, manduchei) univa turnei nchin a na mesura de 201 cm. Tres si lesures a codla pudovi tò ite truepa pusizions dl corp, les fova pensedes per pitëures, scoles y academies.

La gialines che pëca mostra che la produzion artejanela fej ora l valor y l'atrazion dla chiena. Ma cun la produzion de roba da fé damat tla forma de chiena a bon marcià se à i priejes per juesc de lën fac a man tl 19ejim secul tan arbassà che i produtëures de Gherdëina ie tumei tla puertà. Nce perchël se ai, cun la fundazion dla Scola d'ert dal 1870 inant, reurganisà cunzentran si produzion bel plan plu sun l'ert dl ziplé figures y sanc y articuli de lecurdanza.

Pinocchio y Fortunello mostra coche i mudamënc politics, la trasfurmazion di marcei, ma nce la moda y la tecnica, l gusto y la pedagogia à nfluenzà l svilup dla chiena de Gherdëina. La firma SEVI de Vinzenz Senoner (Vastlé, chemun de Sëlva) ie stata per truep ani bona de tenì l var cun i mudamënc soziei dl 20ejim secul y de se adaté ai marcei cun ufiertes de cualità.

Pësc che se muev, elafonc cueceni, auces da tré do: designer dla Talia y di Paejes Tudësc svilupova sun ncëria dla firma SEVI for inò modiei nueves. Tres la tecnica nueva fovel oradechël puscibl amplië la ufierta de prudoc y materiai. Nsci curiva SEVI dut l ciamp dla scincundes per pitli mutons y pitla  mutans. Purempò  à chisc prudoc mantenì si uriginalità y si carater d'artejenat artistich.