Descrizion dla jita
Sambën ne ie Secëda nia danter la furmazions iconiches dla Dolomites sciche l Saslonch, la Marmolada, l Ciuita o la Trëi Pizes de Lavarëi, y mpo iela de gran mpurtanza. Sce n ti cëla iel puscibl se liejer ora y recostruì la storia geologica de chësc raion dal Perm aut (dan ntëur 265 milions d’ani) nchin al Triassich mesan (dan ntëur 240 milions d’ani).
La jita puech sfadiëusa scumëncia sainsom de Secëda, pra la furmazions de crëp plu jëunes, y nes mëina – sibe n cont dla lerch sibe n cont dl tëmp – for juvier nchin Furnes, sëura Urtijëi. N pëia via, cun i sasc ntëur la stazion dla furnadoia, pra n raion de sedimentazion de n mer do la rata sot. Danter chëstes iel sibe laves basiches che nce la ciauces scures depusitedes dessot, che ie datrai riches de pieres da fuech dla Furmazion de Buchenstein (Fodom). De viers dla furcela de Pana vën chësta vëtes de ciauc curides dala ciauces de gran dimenscions dla Furmazion dl Scilier, che forma la Odles y che fova unides depusitedes tl’eghes scialdi fliesses de na plataforma de carbonat.
La segonda pert dla jita nes mëina pona sun l purtoi dai schi de viers de Furnes ulache l ie da udëi sortes de crëp for plu vedles. Nsci dàl tl uedl la laves a plumac sëura la ciauces de Fodom y la Furmazion de Contrin che ie unida depusiteda te ega scialdi pluech sota. Pona vëijen la vëtes de Werfen cun si truep curëc dl Triassich bas y la vëtes de Bellerophon cun si ciauces y ghipsc dl tëmp dl Perm, che testemuniea l prima unì adalerch dl mer te chësc raion che cunescion ncuei coche Dolomites. Plu dalonc possen usservé l’arenaries cuecenes de Gherdëina che ie unides a se l dé tres la erojion di porfirs (crëps vulcanics) y che se mostra nce scialdi bën pra la stazion a val dla furnadoia a Urtijëi.