Bele tl 13ejim secul fovel tlo na prima dlieja - chësc ie testemunià dal nujel romanich dl ciampanil. Tl 1555 an remplazà ch'sta dlieja cun na nueva che ie unida slungeda de viers dl vest y barochiseda. Dl medemo tëmp ie i la pitures de J. Jenewein te dlieja, su ciampanil y te curtina. Jenewein ie mort dl 1745 sa Bula ntan I lëures per la dlieja. La piza dl ciampanil ie unida metuda su tl 1855. 

Analises dendrocronologiches datea l leniam adurvà per frabiché la cësa d'abitazion al ann 1426, chël adurvà per l tublà al ann 1419. La pert dessëura dla cësa ie frabicheda coche "blockbau", cun la majons y la stua cunliedes. Rescion Dessot ie la cësa de pruvenienza dl moler Bernardin Piceller (Pitschieler), che fova atif a Roma y Perugia danter tl 18ejim y tl 19ejim secul. Si fra à fat cariera iló coche musizist.

Na piza de na sëita de fier de n balest (14ejim-15ejim secul) ie unida scuvierta per cajo sun Mont de Sëuc dlongia Kompatsch. Chësta sort de ermes medieveles d'atach y de defendura vën de solit abinedes dlongia ciastiei.

N tesor de scioldi cun belau mez chilo de munëides romanes ie unì giavà ite y scundù puech do l ann 326, tl'età costantiniana, te tëmps de melsegurëza. Giatà l à doi lauranc danter i sasc de n mur a sëch canche n à fat i giavamënc per la fundamëntes dl Eurotel sun Mont de Sëuc. Dl tesor uriginel se à mé mantenì nuef munëides; l rest ie jit perdù.

La pizes de piera da fuech univa metudes sun la sëites y les ie testemunianzes dl'atività de ciacia ti raions alpins auc. La pert dessot de chësta piza de sëita ugova per la mëter ite bën tl bachët. I bon raions da ciacia sun Mont de Sëuc danter Compatsch y Sasplat trajova adalerch i iagri dal tëmp dla piera mesan y univa mo frecuentei tl tëmp dl ram, coche chësc repert giatà sal Panorama desmostra.

De pitli elemënc de piera da fuech (microlic) ie unic giavei ora pra l gran puron de dolomit tlamà Sas dla Stria ("Tschonstoan"), la sosta de iagri plu vedla dla provinzia. I univa metui sun l'ermes da scirmé y adurvei sun la sëites di iagri dl mesolitich. Ora che selesc, univel, scebën che plu dinrer, nce nuzà cristal de crëp. L ie puscibl che a chësc minerel tresudënt ti univel atribuì n senificat magich.

Framënc, o flistres, de de plu buchei "tlassics" de Laugen (denuminazion aldò dla luegia de abineda dlongia Persenon) ie unic giatei sun la colm dl Burgstall a 2400-2500 m sëura l livel dl mer. I vën nterpretei sciche cuntenidëures per buandes per rituai de sacrifize che ie unic batui ntoc aposta ntan i ac de cult. La flistres de ceramica dla fin dl tëmp dl bront ie pert dl cumples de reperc dla planadura auta dl Scilier che vën cunscidreda na luegia de sacrifize rituela.

Chësta fibula de bront dala costruzion de n archët de balest, che se à mantenì bela ntiera, ie unida giateda per cajo japé dla Piza de Tiera Cuecena. Sun l balest iela decureda cun ntaies paralei y la fina via cun n buton de urnamënt. Tl'antichità univa la fibules adurvedes per fissé l guant y les fova la precursores dla prosces y di butons. Les vën partides su te truepa sortes carateristiches aldò de cultures y tëmps defrënc. N valgunes ie mé feminiles, n valgunes ie maschiles.

La Dolomites ne ie nia mé fates de Dolomit. Truepa pizes cunesciudes ie ora de sas de ciauc massif 'scëmpl', chël uel dì carbonat de calzium (CaCO3) nia o puech stratificà. L se trata de mautes de decumposizion de organisms (alghes, bateries, moluscs, curei, sponghes) che furmova ntlëuta plataformes de carbonat, che se à cun l tëmp ndurì te sas de ciauc cumpat.

Te n iede se giaurivel sun l fonz dl mer sfëntes longes da chëles che l univa ora de gran cuantiteies de magma che se mpedriva riesc te sas tres l cuntat cun l'ega frëida dl mer. N valgun minerei se cristalisova cun l passé dl tëmp y ie ncuei da recunëscer tla massa scura dl fonz. Te vel' raions (Fascia) fova l'atività vulcanica tan granda che l se à propi furmà costruzions vulcaniches che se ërjova sëura l'ega ora. 

Chësta piera fej pert dla jita "Platerné tla furmazions dl Secëda".