L se refé di corai ova dan 235 milions de ani arjont na si prima colm y i ejempleres giatei te Ampëz n ie na bela testemunianza. Chësta sortes de curei, sponghes y moluscs ie una dla particulariteies paleontologiches dla Dolomites y testemunieia la richëza de sortes te dut l Mesozoich.

Chisc gran gastropoc fova zerilei cun ficeri lonc y cun de gran grops, da una pert acioche la crosa fossa renfurzeda, dal'autra pert acioche i ëssa pudù se scuender danter i sasc y resté mpo n cuntat cun l'ega muvimenteda che caraterisova l ambient de vita de ch'la cumenanza che cunescion ncuei cun l inuem de "tufs da Pachycardia" y che ie plu tert unida trata ju ti soc dl mer.

Chisc snec dala forma de na codla pudova arjonjer mesures bendebò grandes y pervia de si sëuraspersa lizia fovi tla cundizions de resté stabii nce canche l mer fova scialdi da ondes. Pudon se nmaginé che chësta cunchilies fova scialdi da culëur ajache n valgun ejempleres mostra mo fusties de culëur, scebën che ne savon mo nia de ce culëur che l se trata.

Chësta cunchilia bivalva fej ora l 90 percënt di fossii ti strac di tufs da Pachycardia, che ne à nia chësc inuem per cajo! Chisc sedimënc grovesc tipics de Mont de Sëuc (arenaries y conglomerac cun sasc de giara limei ju de pruvenienza vulcanica) reprejënta na depusitazion cun organisms che vivova sun la spiages dla ijules vulcaniches, ulache l muvimënt dla ondes fova scialdi sterch. La Pachycardia ova na crosa scialdi spëssa nsci che la  pudova tenì permez ala gran energia dl'ega.

Sun l'ijules vulcaniches y sun la pitla ijules di atoi dl tëmp dl Trias ne fovel deguna palmes, chëstes ie permò cumparides plu de cënt milions de ani do! Ma l chersciova lëns semienc ala palmes mparentei cun plantes primitives da chëles che l se à svilupà chëi che cunescion ncuei coche i gingko o la cycas. L Pterophyllum fej pert dla Benettitales, plantes al didancuei mortes ora, che duminova cun lëns da odla primitifs y felesc la costes dl mer. Sun chëla spiages ne sentiven nsci nia la mancianza dla palmes.

Al didancuei ie i banc de curei - pervia de si belëza y dla formes y di culëures di organisms de chëi che i ie fai - un di ambienc de vita plu de marueia. Tl tëmp dl Ladinich aut se à chësc ecosistem finalmënter inò refat, do che l fova belau mort ora ntan la gran estinzion de massa. La gran colonies de curei che n abina dloncora sun Mont de Sëuc testemunieia chësc avenimënt biologich mpurtant.

La dauneles ie moluscs da na crosa bivalva dl tëmp dl Trias mesan  (247-237 milions de ani). Si crosa setila y plata ie renfurzeda da rëpes a rai che, cun si forma turonda nchin subtriangulera, reprejentea na particularità. La Daonella lommeli ie una dla majera sortes y una dla plu sparpaniedes ora y n la giata suvënz tla pieres che vën dal mer daviert. Chësc lascia jaghé che pervia de si crosa lergia y setila pudovela viver julandran tl'ega.

Na piedia tl sablon tume che ie ncuei deventà sas, l'Arenaria de Gherdëina, ie chël che ie restà di Pareiasaures tla Dolomites. I fova de gran retii primitifs tóc che magiova fueia ti bòsc daujin ai flusc d'ega. Pudessan nce dì che i fova a na cërta maniera la "vaces" dl tëmp dl Perm, scebën che messon tenì a mënt che ntlëuta ne fovel mo deguna ierba, ma mé felesc y d'autra plantes, coche l lën da odla Ortiseia.