L gran taier de mauta cueta dlasà ie zerilà cun la reprejentazion de n'eguia dopla depënta a "ngobe", n sëni dla crëusc y la data 1828. L ëur dedite ie oradechël mo decurà da elemënc cuncei via te cërtli cunzentrics. Massaria de ceramica fova tipica per l Tirol, chësc taier vën dal vedl luech de Rescion via n Sureghes.
Chësc acuarel cun peonies à Jakob Sotriffer fat ntan si tëmp de stude ti ani 1822-24 tl'Academia de Viena che l ova pudù frecuenté pervia de n stipendium per deventé maester de dessëni y scultëur te Gherdëina. Sotriffer univa dal mesc de Plajes a Urtijëi y ie sta da jené dl 1825 inant nseniant dla scola de dessëni nueva njiniëda ite n iede tla cësa Steifl (dlongia Ianon a Urtijëi) y daldo sal Furmescère sota curtina.
L luech da Stufan (ncuei Villa Margherita) ie una dla lueges de nridlamënt storiches de Urtijëi. Dl 1872 y dl 1882 à l costrutëur d'auteresc y ferleigher Josef Rifesser sr. restruturà y amplià l mesc da doi frabiches l tramudan te na firma d'ert sacrela y d'aredamënt da dlieja cun berstotes per scultëures y tislaria. Ntëur l 1900 fova la firma una dla gran mprejes de costruzion d'auteresc de Urtijëi. L fi, bera Śepl da Stufan (Josef ir), à menà inant la firma y giaurì na filiala a Persenon dlongia la stazion.
La cësa Plan de Mureda ie unida frabicheda dl 1834 dal maracdënt de galantaries Jan Matie Moroder da Scurcià coche cësa da sté d'instà y nuzeda plu tert coche cësa de residënza. Si fions, i fredesc Levigi y Franz, espurtova da tlo demez cun l inuem "Gebrüder Moroder" dal 1869 roba da fé damat te duta l'Europa. Nia dalonc fovel n pitl magasin (ncuei "Pension Sole") ulache i produtëures menova de sada si marcanzia. Sun la luegia dl vedl tublà, fat su dl 1849, iel ncuei la scola elementera de Urtijëi.
La cësa da Bugon fova do i ani 1830 la sënta dla firma "Insam & Prinoth" de un di majeri ferleigri de chiena de Gherdëina dan la Gran viera. La firma ova bele dl 1820 na sënta a Nürnberg y mo una ie unida leprò plu tert a Londra. Dlongia la cësa da ferleigher cun ufizies y local de mpacamënt fovel nce n gran magasin te n tublà (ncuei “Restaurant Terrazza”) da ulache la marcanzia univa meneda demez te de gran cëries da ciavei nchin pra la stazion dla ferata.
Chël che fova n iede l tublà dl luech de Pana ie unì fat ora dl 1854 da Johann Baptist Purger per pudëi mené demez chiena y plu tert nce auteresc per l esport. Tl medemo tëmp iel unì frabicà n puent sëura l Ruf de Val d'Anna per alesiré la spedizions cun ciavei. Ncuei iel tl vedl tublà y magasin de spedizion na ustaria. La fassada tl vest ie fata, coche nce l puent, de sasc de porfir y la fundamëntes ie unides metudes diretamënter tl fonz d'arenaria de Gherdëina.
La frabica da de plu partimënc ie unida fata su dl 1890 da Johann Baptist Sotriffer, ntlëuta padron dl vedl mesc Pedetliva sota streda. Dl 1922 à tlo si mut Anton (nasciù dl 1893), scultëur y ferleigher, giaurì na butëiga te chëla che l univa vendù maiadives y uni sort de bëns, danter l auter nce scultures y chiena de lën che l dajova su da fé a produtëures defrënc dla valeda. Coche spirt inuvatif sperimentova Sotriffer ti ani de crisa danter la doi vieres cun materiai y prodoc nueves. La butëiga Sotriffer ie mo al didancuei.
La cësa dl Rusina ie unida tlameda do Rusina Vinatzer, che l'ova frabicheda dl 1887 y che ova njinià ite iló si butëiga. Te ch'sta cësa univel vendù souvenirs de lën, ënghe per i turisć che scumenciova a unì te Gherdëina. La butëiga ie mo al didancuei. Danter l 1894 y l 1900 ova l fotograf austriach Emil Terschak si prim atelier te chësta cësa. Do che chësc se n ie jit a sté a Cortina ie l atelier unì sëurantëut dal fotograf Dominik Holzknecht. Dal 1955 al 1961 fovel tla cësa dl Rusina nce l studio de "Radio Ladin de Gherdëina".
La Villa Rifesser, che ie sota defendura di bëns culturei dal 2006, fova unida frabicheda coche restruturazion de na vedla cësa da paur dal ferleigher Josef Rifesser do l 1890 tl stil dl storizism y cun na veranda cun elemënc tl "Jugendstil". Per l pigulier sun l cianton a sud-vest à l fi Josef ir. ziplà cater busć de figures di cumbatimënc de liberazion tirolesc.Tla berstot basite laurova nchina l'ultima ëuta dl secul l scultëur Pepi Rifesser da Stufan, nepot dl costrutëur.
La cësa Tavela à si inuem dal scultëur cunesciù dla Val Badia Franz Tavella. Ël ova dl 1890/91 frabicà na cësa da doi partimënc cun na berstot basite te chëla che l à nsenià ju truep scultëures jëuni, danter chisc Rudolf Moroder Lenert y Johann Baptist Moroder Lusenberg. Tl 1905 à l scultëur Levije Antone Insam de Cësanueva (Santa Cristina) cumprà la cësa te chëla che si mut Luis laurova da scultëur y furmova inant scultëures jëuni.