Na landa cun n ceston, n berba cun n sach sun sciabla: la figures zipledes de vagabunc y pëtleri fova dal ultim terz dl 18ejim secul inant na spezifizità dl artejanat artistich de Gherdëina. Les vën for dant a pères y ie defin realistiches: corps smagrei, suvënz sturpiei, cun guant zarà, fust y ciapel. Na carateristica dla figures de Gherdëina ie oradechël i ciauzei zarei o i piesc deschëuc.
Scuriedes, curona de spines, martel, broces, tanaia, lanzes, sponga d'ajëi y scela, dei (dadi) y guant de Gejù: nia dla pascion y sufranza de Gejù ie unì lascià ora te chësta grupa de cruzefiscion baroca de Gherdëina. La rejon ie scëmpla: tla Arma Christi udoven ermes putëntes contra l mel. Te ce cësa che chësta crëusc univa adurveda per la devuzion ne sàn nia.
Chësta pitla scultura zipleda mostra n pèr namurà sota n lën cun na cëura che magia pra l maz de ciosfs dl'ëila. La scultura – bonamënter di ani 1840 – respidlea da una pert la moda dla fin dl tëmp Biedermeier, dal'autra pert mostrela che i zipladëures de Gherdëina tulova su mutifs da duc i luesc de venduda y nce dala produzion de ceramica.
La figura zipleda tl lën da pëires de n pitl malan che se la rij da maladët à n ceston sun l spinel te chël che n pudova mëter la zigaretes. La pitla scultura ie dl scultëur Franz Insam de Cësanueva de Santa Cristina, che ova crià ti ani 1870 na lingia de ogec bënului te duta la Monarchia austro-ungarica - danter chisc nia mé figures liedes al cunsum de tabach ma nce spacacuces.
Ciaval y ciavalier ie metui sun n pustamënt, n pëis de plom i tën a balanz. Pernan che la figura vën mueta sbinghela restan sun la seva. Aldò dl medemo prinzip funziunea nce l'acrobata che se raida te n cërtl canche n ti dà na pitla sburdla. N ne sà nia chi che à nventà chisc juesc y nsci resta la/i zipladëures tl'anonimità.
Chësc bën culturel fej pert dla jita "Urtijëi: la storia dl zënter dl luech".
I pitli ciavei da cumbatimënt ie giut alalongia stai danter i juesc che i mutons dla Monarchia austriaca ova l plu gën. Dl prim univa la marcanzia mandeda a Oberammergau per unì depënta. Permò ntëur l 1800 an pona te Gherdëina mparà a mescedé ju i culëures y la laches. Nce daldò univel mé depënt cër articuli coche i cëves de popes y i ciavei. Chësc lëur univa fat dantaldut dal'ëiles.
La majera pert dla chiena de Gherdëina univa venduda a desëines, ma oradechël fovel nce pec unics laurei ora miec coche la gucia dla posta lacheda a ghiel cun porta da zapé ite, temonc y la scrita "K.K.Post". Te Gherdëina furnovel guces dla posta dal 1856 sun la streda tl fonz dla valeda. Dal 1867 fova la val cunlieda a Pruca ala ferata dl Prëner, cossa che à purtà de gran vantajes al'economia dla valeda.
I juesc da parpanticul univa fac dala fin dl '800 al scumenciamënt dl '900. Canche n fej muever la codla, arbassa pra chësc pez la vacia si cë de viers dl droch ntan che l vadel auza l sie per teté. La codla de lën ie unida turneda fajan codles sciche sce les fossa pierles te na culana che ie pona unides spartides la unes dal'autres. Tl 1877 fovel te Gherdëina 300 turnadëces menedes a pe y 60 menedes dal'ega.
Do la popes da lesures fova i tieres ziplei i articuli de majera mpurtanza dla produzion de chiena de Gherdëina. Na gran pert de chisc tieres fajova ora i ciavei: ciavei da cuna y da sbinghé, ciavei da tré do cun uni sort de carëc y ciavei sun na stela da rodes. I ciavei univa depënc y vendui te uni mesura, da de pitla figures a de tei sun chëi che n pudova senté su.
Chësc bën culturel fej pert dla jita "Urtijëi: la storia dl zënter dl luech".
Chësc droch de porfir batù ora da n puron de sas sëul cun la data 1868 nrisseda ite fova n iede pra l hotel da Mauriz y univa adurvà coche droch per ti dé da bever ai ciavei. Cun si cater metri de lunghëza iel l majer di ntëur 50 droc che fova n iede te Gherdëina. Dal 1960 incà iel dan l Museum Gherdëina. L dëssa vester unì fat dal taiasasc Scola Petru de Falcade che ova metù su n'atività de taiasasc tla cava a Puntives.