Pinocchio y Fortunello mostra coche i mudamënc politics, la trasfurmazion di marcei, ma nce la moda y la tecnica, l gusto y la pedagogia à nfluenzà l svilup dla chiena de Gherdëina. La firma SEVI de Vinzenz Senoner (Vastlé, chemun de Sëlva) ie stata per truep ani bona de tenì l var cun i mudamënc soziei dl 20ejim secul y de se adaté ai marcei cun ufiertes de cualità.

Pësc che se muev, elafonc cueceni, auces da tré do: designer dla Talia y di Paejes Tudësc svilupova sun ncëria dla firma SEVI for inò modiei nueves. Tres la tecnica nueva fovel oradechël puscibl amplië la ufierta de prudoc y materiai. Nsci curiva SEVI dut l ciamp dla scincundes per pitli mutons y pitla  mutans. Purempò  à chisc prudoc mantenì si uriginalità y si carater d'artejenat artistich. 

La majera pert dla chiena de Gherdëina univa venduda a desëines, ma oradechël fovel nce pec unics laurei ora miec coche la gucia dla posta lacheda a ghiel cun porta da zapé ite, temonc y la scrita "K.K.Post". Te Gherdëina furnovel guces dla posta dal 1856 sun la streda tl fonz dla valeda. Dal 1867 fova la val cunlieda a Pruca ala ferata dl Prëner, cossa che à purtà de gran vantajes al'economia dla valeda.

A chësta sort de chiena, coche per ejëmpl a chisc doi bëc che se bat, ti dijoven per ladin tica-taca. Tl tëmp de si majer suzes, dan l 1914, pitova la ufierta dla produzion de roba da fé damat de Gherdëina nchin a n 500 articuli, danter chisc fovel popes, ciavalins, calesses, carëc, cramaic, juesc cun codles, balarins sun corda, acrobates y d'autra figures de uni sort. L ne fova degun "copy right" y perchël pudova d'autri produtëures cupië i articuli.

I juesc da parpanticul univa fac dala fin dl '800 al scumenciamënt dl '900. Canche n fej muever la codla, arbassa pra chësc pez la vacia si cë de viers dl droch ntan che l vadel auza l sie per teté. La codla de lën ie unida turneda fajan codles sciche sce les fossa pierles te na culana che ie pona unides spartides la unes dal'autres. Tl 1877 fovel te Gherdëina 300 turnadëces menedes a pe y 60 menedes dal'ega.

Do la popes da lesures fova i tieres ziplei i articuli de majera mpurtanza dla produzion de chiena de Gherdëina. Na gran pert de chisc tieres fajova ora i ciavei: ciavei da cuna y da sbinghé, ciavei da tré do cun uni sort de carëc y ciavei sun na stela da rodes. I ciavei univa depënc y vendui te uni mesura, da de pitla figures a de tei sun chëi che n pudova senté su.

Sun chësc urnamënt ziplà ora y n pert ndurà univel metù ora bel da udëi te stua l'ëura da fuia coche oget de valor. I portaëures fova tl 18ejim secul nchin ti ani 1870 articuli tipics dla produzion de Gherdëina. La reprejentazion alegorica dl tëmp zitlich coche n vedl cun eles y da na berba fova n mutif che univa for inò dant. Suvënz ti univel metù leprò na sëijela o na fauc, plu tert nce l'ëura da surëdl.

Chësc droch de porfir batù ora da n puron de sas sëul cun la data 1868 nrisseda ite fova n iede pra l hotel da Mauriz y univa adurvà coche droch per ti dé da bever ai ciavei. Cun si cater metri de lunghëza iel l majer di ntëur 50 droc che fova n iede te Gherdëina. Dal 1960 incà iel dan l Museum Gherdëina. L dëssa vester unì fat dal taiasasc Scola Petru de Falcade che ova metù su n'atività de taiasasc tla cava a Puntives.

L gran taier de mauta cueta dlasà ie zerilà cun la reprejentazion de n'eguia dopla depënta a "ngobe", n sëni dla crëusc y la data 1828. L ëur dedite ie oradechël mo decurà da elemënc cuncei via te cërtli cunzentrics. Massaria de ceramica fova tipica per l Tirol, chësc taier vën dal vedl luech de Rescion via n Sureghes.

La fiertla de lën ie unida ciarieda cun chiena zipleda per la mené dal ferleigher o sun i marcei. La curones sun la pert dovia dla fiertla possa unì spustedes tres la vëtes, sun l banch de lën sainsom univel cuncià su, coche ogec de desmustrazion, ciavei y bëc. Adurvedes univa de tel fiertles nchin ala metà dl 19ejim secul.