La sia de fier cun mane de lën turnà ie na testemunianza dla stënta de truep zipladëures de Gherdëina dan la Prima viera mundiela. La univa adurveda per taië lëns a scroch per avëi leniam da pudëi ziplé. De n cumpré ne ova i zipladëures pervia de si pitl davani nia l muet. Ti ani 1870/1880 univel nsci taià ora uni ann n 2000 lëns dai bòsc cumenei. 

Trughes da noza y da nevicia per tenì su la dota univa nce te Gherdëina adurvedes nchin tl 20ejim secul. Chësta truga da noza particulera ie fata dedora via de zirm y dedite de pëc. Dancà iel ziplà ite doi de gran rosëtes de urnamënt cun l mutif dl surëdl. L ann 1566 ie n referimënt al ann de produzion o de noza, i pustoms I y T ala iniziales dla patrona. 

Tl 1925 cëla l depenjadëur Josef Moroder Lusenberg (bera Śepl da Jumbierch) da si cësa sun l luech de Urtijëi di ani 1860 y a chësta maniera sun l paesc de si nfanzia. La udledla retrospetiva à bonamënter da n fé cun l gran svilup che la valeda ova abù cun l flurì dl artejanat artistich y dl turism nchin ala Prima viera mundiela cun n smendramënt dla mpurtanza dl'agricultura.

L depënt a uele che bera Śepl Moroder da Jumbierch à fat dl 1912 mostra n sunadëur de orgun da mené che ti sona dant a n tlap de mutons deschëuc dan n luech da paur. I mëndri semea vester nmaruiei dala pitla afa senteda sun l orgun ntan che doi mutans y si oma ti cëla ala szena stajan da na pert - na usservazion prezisa dla deversificazion soziela a Urtijëi tl tëmp dl'ëuta dl secul.

Chësta scultura de n vagabunt ie unida zipleda tl lën da Josef Senoner de Roch de Sëlva (nasciù tl 1886) dan che l ie jit a Viena ulache l à do l 1910 frecuentà l'Academia dl'ertes figuratives. Senoner ova bele fat chiena cun si pere y plu tert al mparà a ziplé tla berstot de Domur. L ie stat un di scultëures plu da talënt de Gherdëina y ie purtruep tumà, true' massa jëun, tla Prima viera mundiela.

L cë de bront de Luis Trenker ie unì fat dl 1984, mo canche l vivova, dal scultëur David Moroder. L pultret dl arpizadëur, architet, rejisser y contastories de Urtijëi ie unì descurì tl 2001 dan l Museum Gherdëina. L reprejentea un di fions de Gherdëina plu cunesciui y a chël che l Museum dedichea n raion aposta de si mostra.