Dala pulicia dla lores de lën de zirm zipleda a na maniera realistica possen recunëscer l fortl dl zipladëur. Per pudëi manejé l scarpel cun segurëza univa l polesc tenì permez al pez de lën y cun la man univel fat muvimënc turonc a na moda che la sëuraspersa unisse mudeleda te curt tëmp. La tecnica de ziplé de Gherdëina univa n generel rateda scialdi asvelta.

Motifs de tieres sciche chësta vacia punduda de zirm nia depënt univa ziplei te dut l Otcënt nchin ala Prima viera mundiela dantaldut te Funes per unì vendui ai ferleigheri de Gherdëina. L univa reprejentà na lingia de tieres: tieres esotics per l'arca de Noè ma nce - dantaldut tl cuntest dl romatizism alpin - tieres de nosc raions. 

Na landa cun n ceston, n berba cun n sach sun sciabla: la figures zipledes de vagabunc y pëtleri fova dal ultim terz dl 18ejim secul inant na spezifizità dl artejanat artistich de Gherdëina. Les vën for dant a pères y ie defin realistiches: corps smagrei, suvënz sturpiei, cun guant zarà, fust y ciapel. Na carateristica dla figures de Gherdëina ie oradechël i ciauzei zarei o i piesc deschëuc. 

Chësta pitla scultura zipleda mostra n pèr namurà sota n lën cun na cëura che magia pra l maz de ciosfs dl'ëila. La scultura – bonamënter di ani 1840 – respidlea da una pert la moda dla fin dl tëmp Biedermeier, dal'autra pert mostrela che i zipladëures de Gherdëina tulova su mutifs da duc i luesc de venduda y nce dala produzion de ceramica.

Cun si culëures ghiel, cueciun y vërt fej chësc candelier decurà cun ghirlandes a na maniera artistica tl stil empire y ziplà ora da n sëul toch de lën na bela paruda. L pustamënt da trëi giames se ërj te na forma piramidela y ti dà al candelier n'estetica stabila y eleganta. Curnijes zipledes y candelieres n pert turnei fova tl 18ejim y 19ejim secul na pert mpurtanta dla produzion dl artejanat artistich de Gherdëina.

La figura zipleda tl lën da pëires de n pitl malan che se la rij da maladët à n ceston sun l spinel te chël che n pudova mëter la zigaretes. La pitla scultura ie dl scultëur Franz Insam de Cësanueva de Santa Cristina, che ova crià ti ani 1870 na lingia de ogec bënului te duta la Monarchia austro-ungarica - danter chisc nia mé figures liedes al cunsum de tabach ma nce spacacuces.

Ciaval y ciavalier ie metui sun n pustamënt, n pëis de plom i tën a balanz. Pernan che la figura vën mueta sbinghela restan sun la seva. Aldò dl medemo prinzip funziunea nce l'acrobata che se raida te n cërtl canche n ti dà na pitla sburdla. N ne sà nia chi che à nventà chisc juesc y nsci resta la/i zipladëures tl'anonimità. 

L ciaval cun ciavalier da lesures de lën de cucia, dà ju cun na paiza scura, dla berstot de Josef Insam da Cësanueva te Santa Cristina ie metù adum da 104 pec singuli. La figures da lesures (popes, figures academiches, manduchei) univa turnei nchin a na mesura de 201 cm. Tres si lesures a codla pudovi tò ite truepa pusizions dl corp, les fova pensedes per pitëures, scoles y academies.

La gialines che pëca mostra che la produzion artejanela fej ora l valor y l'atrazion dla chiena. Ma cun la produzion de roba da fé damat tla forma de chiena a bon marcià se à i priejes per juesc de lën fac a man tl 19ejim secul tan arbassà che i produtëures de Gherdëina ie tumei tla puertà. Nce perchël se ai, cun la fundazion dla Scola d'ert dal 1870 inant, reurganisà cunzentran si produzion bel plan plu sun l'ert dl ziplé figures y sanc y articuli de lecurdanza.

I pitli ciavei da cumbatimënt ie giut alalongia stai danter i juesc che i mutons dla Monarchia austriaca ova l plu gën. Dl prim univa la marcanzia mandeda a Oberammergau per unì depënta. Permò ntëur l 1800 an pona te Gherdëina mparà a mescedé ju i culëures y la laches. Nce daldò univel mé depënt cër articuli coche i cëves de popes y i ciavei. Chësc lëur univa fat dantaldut dal'ëiles.