Chësta tipica majenadoia mediterana de porfir local ie dl tëmp preroman y ie unida abineda te na cundizion de framënc sun Col de Flam. De pitla cuantiteies de graniei de blava (orde, avëina) univa jetedes tla fureda de passaje y majenedes tres l cuntat cun n sas plat nia muvibl che ne se à nia mantenì. L sas dessëura univa menà cun na tibla de lën. 

Chësta odla scëmpla ie plieda trëi iedesc tla forma de n U. La à na fin reguceda y na fin spiza. La ie na testemunianza che tl tëmp preistorich univel jit a pësc tl Derjon. L rampin de bront ie unì giavà ora cun d'autri ogec d'adurvanza de bront (fibules, odles, n buton, na varëta) te n'abitazion dl tëmp dl fier dal 4. al 2. secul dan G.C. sun Col de Flam. 

Chësta doi codles da majené de sas vulcanich unides a lum sun Col de Flam univa adurvedes a majené blava. I sasc da majené univa sfriei via y ca cun la man sun na plata da majené. L sas da majené dala forma turonda ie bonamënter unì sciaudà su tan dassënn che l se à sfendù. La rejon ie bonamënter stata n gran meldefuech tla cësa ulache l sas univa tenì su. 

Na gran scudela bassa semienta a na fana cun doi manties da les pertes ie unida a lum canche n à giavà ora l fonz de n'abitazion retica a sud dl mesc storich de Col de Flam. I lëures de giaveda ie unic fac canche n à slargià la streda da Sacun y à purtà a lum la prima testemunianza de n'abitazion dl tëmp dl fier sun Col de Flam.

De gran cuntenidëures de ceramica univa adurvei tl'abitazions preistoriches per tenì su maiadives. Chësta flistres de ceramica grovia ie decuredes cun urnamënc ntëurvia, n pert lizies y n pert cun ntaies. I reperc vën dal Rabanserhof a San Piere pra Laion, l zënter de dlieja uriginel de Gherdëina. Les ie unides a lum canche n à giavà ora na cësa dl tëmp dl bront mesan (1500-1350 dan G.C.).

I framënc de de plu buchei tlassics dla cultura de Laugen dla fin dl tëmp dl bront ie unic purtëi a lum a nord-vest dla stazion a mont de Resciesa. I buchei ie caraterisei da doi baruies sun la pert da jeté ora y i à n mane gros a forma de vëta. La scienza muessa mo tlarì sce chisc reperc à da n fé cun na luegia de cult alauta o cun n medel de pastri dl tëmp dl bront vardù ju .

Chësta plata de mauta cueta ie decureda plasticamënter cun na reprejentazion figurela de musiconc. L oget ie rie da nterpreté y tlassifiché stilisticamënter sibe per cie che reverda l cuntenut y senificat dla reprejentazion che nce si funzion uriginela. L repert vën dal luech da Stufan, ma la zircustanzes prezises dl'abineda ne ie nia cunesciudes y perchël ne ie nce la datazion aldò dla termoluminiszënza nia segura, bonamënter danter l 13ejim y l scumenciamënt dl 15ejim secul. 

L cumples de reperc cunesciù dl tëmp dl fier de Col de Flam cuntën, ora che na lingia de ermes y massaria, nce ogec defrënc de urnamënt persunel che ie unic depusitei ritualmënter. Dlongia braciulëc de bront, varëtes y na pierla de scipa iel danter chisc reperc truepa fibules de bront y fier per l guant. Aldò de si formes y de coche les ie zeriledes vënieles datedes tl tëmp danter l 400 y l 15 dan G.C.

Chësta fibula de bront dala costruzion de n archët de balest, che se à mantenì bela ntiera, ie unida giateda per cajo japé dla Piza de Tiera Cuecena. Sun l balest iela decureda cun ntaies paralei y la fina via cun n buton de urnamënt. Tl'antichità univa la fibules adurvedes per fissé l guant y les fova la precursores dla prosces y di butons. Les vën partides su te truepa sortes carateristiches aldò de cultures y tëmps defrënc. N valgunes ie mé feminiles, n valgunes ie maschiles.

Chësc framënt de n'odla de bront an giatà a Solaion. N la adurvova per tenì adum dantaldut l guant dl'ëiles y la vën rateda na precursora dla fibules. La odles per l guant univa ënghe purtedes coche belijia y fova na ndicazion dla posizion soziela dl'ëila che la purtova. Les fova sometudes ala moda y se defrenzieia per si forma y decurazions che nes les lascia daté.