La pizes de piera da fuech univa metudes sun la sëites y les ie testemunianzes dl'atività de ciacia ti raions alpins auc. La pert dessot de chësta piza de sëita ugova per la mëter ite bën tl bachët. I bon raions da ciacia sun Mont de Sëuc danter Compatsch y Sasplat trajova adalerch i iagri dal tëmp dla piera mesan y univa mo frecuentei tl tëmp dl ram, coche chësc repert giatà sal Panorama desmostra.

Chësc cë de massaria de ram de 6 cm testemunieia la transizion dal tëmp dla piera al tëmp di mitei bonorif (3200-2200 dan G.C.). Da canche la persones se ova lascià ju te nridlamënc permanënc ales metù man de giavé ram y de l elaburé per produjer massaria de utl. La luegia d'abineda dlongia na funtana d'ega sota n gran puron de dolomit japé de Saslonch lascia pensé che l pudëssa se traté de na ufierta votiva.

Trëi pizes de sëita de piera da fuech dal Jëuf de Bredles testemuniea che l jiva ënghe mo tl tëmp dl ram y tl tëmp dl bront (3200 - 2200 dan G.C.) iagri ora per la montes dl raion de Gherdëina.

Ora che la massaria fineda dla industria litica vëniel sun la lueges preistoriches (10 000-5500 dan G.C.) suvënz nce abinà resć zënza na drëta forma dla laurazion dan man. Chësta flistres de piera da fuech grija ie na testemunianza che l univà adurvà la presënzes de selesc dl luech, p.ej. chëles sun Col dala Pieres. La piera da fuech univa nce adurveda per mpië fuech y perchël ala nce inuem nsci.

Chësc bën culturel fej pert dla jita "Ti jì do ala piedies de ciaciadëures y culetëures dl tëmp dla piera".

De pitli elemënc de piera da fuech (microlic) ie unic giavei ora pra l gran puron de dolomit tlamà Sas dla Stria ("Tschonstoan"), la sosta de iagri plu vedla dla provinzia. I univa metui sun l'ermes da scirmé y adurvei sun la sëites di iagri dl mesolitich. Ora che selesc, univel, scebën che plu dinrer, nce nuzà cristal de crëp. L ie puscibl che a chësc minerel tresudënt ti univel atribuì n senificat magich.

Tl tëmp dla piera bonorif y mesan (10000 -5500 dan G.C.) univa la majera pert dla massaria fata de sas. Pra chësta industria dla piera, nce tlameda industria litica, univel adurvà dantaldut selesc, uel dì piera da fuech, na sort de sas che vën dant scialdi suvënz tla Elpes. Cun tecniches d'elaburazion spezieles fajoven massaria coche lames, crazadoies, śubles y pizes de sëites (microlic y trapezoidic). Ora che massaria da uni di, an sun Plan de Frea, la luegia de giaveda archeologica de majera relevanza tl raion a sud dla Elpes, nce abinà la cunchilia Columbella rustica.

Chësc pitl cuntenidëur de mauta cueta ie unì giavà ora sun Pic cun na man de resć de osc de tieres calzinei, uel dì brujei (armënt, biescia). Bonamënter se tratel de na depusizion rituela do n at de sacrifize che fova unì fat sun piza de Pic. L cuntest dl'abineda y l'autëza ndichea a na luegia de sacrifize rituela dl tëmp dl fier.

Framënc de buchei cun mane dla nsci tlameda "ceramica de Melaun" dla fin dl tëmp dl bront an giatà sal Lech Sant (Mastlé). Chisc buchei ie caraterisei da decurazions de ghirlandes y da de mëndri urnamënc vertichei a forma de ciadinela da les pertes. I univa adurvei dantaldut per rituai religëusc coche cuntenidëures per jeté ora licuic particuleres te lueges de cult o fussiei de brujeda .

Framënc, o flistres, de de plu buchei "tlassics" de Laugen (denuminazion aldò dla luegia de abineda dlongia Persenon) ie unic giatei sun la colm dl Burgstall a 2400-2500 m sëura l livel dl mer. I vën nterpretei sciche cuntenidëures per buandes per rituai de sacrifize che ie unic batui ntoc aposta ntan i ac de cult. La flistres de ceramica dla fin dl tëmp dl bront ie pert dl cumples de reperc dla planadura auta dl Scilier che vën cunscidreda na luegia de sacrifize rituela.

La mola da mené ntëur ie unida abineda n ucajion de giavedes de na cësa privata a Urtijëi y la possa unì dateda tl tëmp dl fier. Chësta sort de mola ie deriveda dala sort plu vedla a rurel y a tibla y la ova la medema funzion dla majenadoia mediterana tipica. Ma la fova carateriseda da doi ntaies da les pertes da pudëi cuncé ite tibles de lën che alesirova dassënn l mené ntëur.