Chisc gran gastropoc fova zerilei cun ficeri lonc y cun de gran grops, da una pert acioche la crosa fossa renfurzeda, dal'autra pert acioche i ëssa pudù se scuender danter i sasc y resté mpo n cuntat cun l'ega muvimenteda che caraterisova l ambient de vita de ch'la cumenanza che cunescion ncuei cun l inuem de "tufs da Pachycardia" y che ie plu tert unida trata ju ti soc dl mer.

Chisc snec dala forma de na codla pudova arjonjer mesures bendebò grandes y pervia de si sëuraspersa lizia fovi tla cundizions de resté stabii nce canche l mer fova scialdi da ondes. Pudon se nmaginé che chësta cunchilies fova scialdi da culëur ajache n valgun ejempleres mostra mo fusties de culëur, scebën che ne savon mo nia de ce culëur che l se trata.

Chësta cunchilia bivalva fej ora l 90 percënt di fossii ti strac di tufs da Pachycardia, che ne à nia chësc inuem per cajo! Chisc sedimënc grovesc tipics de Mont de Sëuc (arenaries y conglomerac cun sasc de giara limei ju de pruvenienza vulcanica) reprejënta na depusitazion cun organisms che vivova sun la spiages dla ijules vulcaniches, ulache l muvimënt dla ondes fova scialdi sterch. La Pachycardia ova na crosa scialdi spëssa nsci che la  pudova tenì permez ala gran energia dl'ega.

Sun l'ijules vulcaniches y sun la pitla ijules di atoi dl tëmp dl Trias ne fovel deguna palmes, chëstes ie permò cumparides plu de cënt milions de ani do! Ma l chersciova lëns semienc ala palmes mparentei cun plantes primitives da chëles che l se à svilupà chëi che cunescion ncuei coche i gingko o la cycas. L Pterophyllum fej pert dla Benettitales, plantes al didancuei mortes ora, che duminova cun lëns da odla primitifs y felesc la costes dl mer. Sun chëla spiages ne sentiven nsci nia la mancianza dla palmes.

Al didancuei ie i banc de curei - pervia de si belëza y dla formes y di culëures di organisms de chëi che i ie fai - un di ambienc de vita plu de marueia. Tl tëmp dl Ladinich aut se à chësc ecosistem finalmënter inò refat, do che l fova belau mort ora ntan la gran estinzion de massa. La gran colonies de curei che n abina dloncora sun Mont de Sëuc testemunieia chësc avenimënt biologich mpurtant.

La dauneles ie moluscs da na crosa bivalva dl tëmp dl Trias mesan  (247-237 milions de ani). Si crosa setila y plata ie renfurzeda da rëpes a rai che, cun si forma turonda nchin subtriangulera, reprejentea na particularità. La Daonella lommeli ie una dla majera sortes y una dla plu sparpaniedes ora y n la giata suvënz tla pieres che vën dal mer daviert. Chësc lascia jaghé che pervia de si crosa lergia y setila pudovela viver julandran tl'ega.

L fossil plu cunesciù de Gherdëina ie zënzauter l Itiosaur che n à giatà sun Secëda. Chësc gran retil de mer, de na lunghëza de plu o manco 5 m, fova l majer tier da rapina de si tëmp (dan zirca 241-240 milions de ani). Pervia che l mancia na gran pert dl schilet ne iel nia puscibl atribuì cun segurëza i resć a na sort prezisa. Purempò iel n repert scialdi mpurtant, ajache l ie unich tl Ladinich bas, n tëmp de crisa per chisc retii de mer.

Chësc fossil fej pert dla jita "Platerné tla furmazions dl Secëda".

I amonic fova cefalopoc, mparentei cun i nautilus, i pësc da tinta y i calamares de nosc dis. Al didancuei iesi morc ora, ma tl tëmp dl Trias fajovi pert di organisms che univa dant l plu suvënz. Restà iel truep curëc dala formes perfetamënter tridimensciuneles nchin plates defin. L'evoluzion morfologica asvelta de truepa sortes fej dainora n strumënt mpurtant per daté i sasc. Truepa sortes à mé vivù n valgun milesc de ani.

Chësc fossil fej pert dla jita "Platerné tla furmazions dl Secëda".

Chësta bivalva fej deberieda cun d'autra sortes dla familia Claraia pert di organisms che, do la gran crisa biologica de dan 252 milions de ani, se à adatà miec ala cundizions dl ambient tl'eghes di meres daujin ala costes. Tan estremes che la cundizions fova ntlëuta desmostra l fat, che n ne à giatà degun d'autri organisms che pudëssa unì cunliei ala Claraia: l semea che Claraia fova la sëula che à pudù sëuraviver te chësta cundizions.

Chësc fossil fej pert dla jita "Platerné tla furmazions dl Secëda".

Chësc pësc fossilisà ie unich. De gra ala nrescida di microfossii tl sas àn pudù l daté tl tëmp ntëur l lim Perm-Trias (dan zirca 252 milions de ani), n mumënt dla storia dla Tiera scialdi critich, canche la vita manaciova de murì ora. L Archeolepidotus fej pert dla grupa di Parasemionotides, che vivova bele tl tëmp dl Perm aut y che se à svilupà dassënn tl Trias bas. Ora de chësta sort iel pona nasciù la majera pert di pësc de aldidancuei.