Josef Moroder Lusenberg ova frabicà la Sonnenburg dl 1904 cun si fi Josef (bera Pepi) pra l ruf da Cudan, tla luegia ulache l fova n iede n vedl mulin dl luech da Scurcià. Basite iel unì njinià ite na berstot de ert sacrela ulache bera Pepi à amplià si mpreja da ferleigher de ert. La cësa dl scumenciamënt dl secul ie carateriseda da na sort de tët do la rata rera per Gherdëina: n tët da cater eles, n pigulier y na tor cun vieresc a doi archëc turonc sota chëi che l ie n'ëura da surëdl.

Scurcià ie un di gran mejes medievei de Urtijëi ora chëi che l ie unì a se l dé, tres spartizions, de plu mejes. Tla cësa da Scurcià iel unì njinià ite na berstot te chëla che l à laurà tl '800 truep scultëures cunesciui. L costrutëur d'auteresc Leopold Moroder ova ntëur l 1900 giaurì tlo n café y sentà l'alea de castanies che ie ncuei mo da udëi. La cësa d'abitazion da ncuei ie na frabica nueva fata su dl 1981 da Giorgio Moroder, pionier dla disco music y premià cun na lingia de oscars y d'autri pesć.

L vedl mesc da Jumbierch ie unì restruturà y mudà te na cësa d'abitazion borgheja da Annamaria Pezlauzer Moroder. La fova l'ava dl scultuëur y moler Josef Moroder (1846-1939) che à juntà l inuem dl mesc "Lusenberg" a si inuem. Tl partimënt dessëura à bera Śepl da Jumbierch (Josef Moroder Lusenberg) njinià ite si atelier da moler, che se à mantenì nchin a ncuei. Si segonda fëna Felizita marciadova tlo cun antichiteies. Nce la berstot de scultura tl partimënt basite se à mantenì tl uriginel. L nepot de bera Śepl, Harald Schmalzl, lëura tlo mo coche scultëur.

Franz Martiner senior da Kuenz, ferleigher y fi de na familia de cumerzianc cun na filiala de si firma a Valencia, à frabicà tl 1897 chësta villa ala fin dl Otcënt cun locai de produzion y spedizion. La firma de costruzion artistica de auteresc, che fova unida metuda su l ann dant, ti al plu tert sëurandat a si fi Franz iunior. La firma Franz Martiner espurtova, coche truepa d'autra firmes de auteresc de Gherdëina, dan l 1914 te duc i paejes dla Monarchia asburgica y ova giapà l titul de "furnidëur de chëurt" dal'arziduchëssa Maria Theresia de Braganza.

Rudolf Moroder de Lenert à frabicà dl 1909 sun n grunt dl luech "Pitl Paul"  na cësa d'abitazion cun na berstot da scultëur basite . A chësta cësa nueva ti al dat l inuem "Villa Rudolfine", na cumbinazion de si inuem Rudolf y chël de si fëna Josephine. Pra la mostra mundiela a Paris dl 1900 fova Rudolf unì premià cun la bedaia d'or. Pervia che l ie mort tan da jëun tla Prima viera mundiela ie nce  fineda via la produzion dl'opres sacreles di "Gebrüder Moroder". Tla Villa Rudolfine à vivù y laurà tl scumenciamënt dl vintejim secul l pèr de artisć Rudolf Moroder y Finy Martiner.

Franz Moroder de Plan de Mureda ova restruturà ntëur l 1874 la pitla cësa da paur de Lenert metan a jì si produzion d'ert sacrela coche rama nueva dla firma "Gebrüder Moroder". Tl 1906 àl cumprà n istitut d'ert a Offenburg che si fions Eduard y Rudolf à po menà inant. Sa Lenert y a Offenburg laurovel ti ani de majer suzes nchin dl 1914 nchina n 40 artejans artistics. L nepot Norbert à mo ziplà te chësta berstot storica nchin dan puec ani. Ncuei iela data su.

La cësa de Doss nueva ie unida frabicheda dl 1883 sun la puscion dl Vedl Doss dal moler Dominik Anton Moroder, l fra plu jëun dl artist Josef Moroder Lusenberg, coche cësa da doi partimënc. Japé  fovel na berstot da moler per l'ert sacrela te chëla che l laurova dan la Prima viera mundiela nchin a diesc lauranc. L fi Heinrich à menà inant la berstot da moler nchin ti ani 1960. Coche berstot da moler vëniela ncuei meneda tla cuarta genereazion tla Cësa Rumanc daujin.

Junerëi (da juniperus = jenever) ie na grupa de cëses tl Piz Dedora, pra l ruf da Cudan. I luesc ie documentei dal scumenciamënt 16ejim secul. La frabica da un n partimënt cun l inuem Junerëi sun la mureda a ost va de reviers al tëmp dl baroch. Dal 1662 ova la familia Trebinger tlo na berstot de mpurtanza per figures y curnijes zipledes baroches. Junerëi resta nchin dl 20ejim secul n zënter d'ert y d'artejanat artistich dl lën.

La pitla cësa da paur cun si mureda smauteda dl tert gotich y la decurazion di ciantons cun chedri cueceni ie te si nujel dl 14ejim y 15ejim secul. Da si cësa de nasciuda Trëbe à i fredesc Christian, Bartolomäus, Dominik y Anton Trebinger giapà si inuem. I se fej cunëscer tl 17ejim secul cun si lëures per dliejes dl Südtirol y coche pionieres dla furmazion tla scultura y tla costruzion de auteresc. Tl partimënt basite de Trëbe iel mo ncueicundì na berstot da scultëur.

Chësc mesc a pèr frabicà n pert tl rone à n nujel uriginel che va de reviers al '400. La frabica d'abitazion da ncuei ie bonamënter unida frabicheda ora al scumenciamënt dl 20ejim secul. Tl mesc dla familia de Joseph Insam univel per generazions fat popes, ciavei y figures dla cripl muvibles particuleres de lën turnà che univa espurtedes te duta l'Europa. Ntan la doi vieres ie la produzion unida amplieda a proteses ortopediches per mans y piesc per saudëies splaiei.