Chësta fibula de bront dala costruzion de n archët de balest, che se à mantenì bela ntiera, ie unida giateda per cajo japé dla Piza de Tiera Cuecena. Sun l balest iela decureda cun ntaies paralei y la fina via cun n buton de urnamënt. Tl'antichità univa la fibules adurvedes per fissé l guant y les fova la precursores dla prosces y di butons. Les vën partides su te truepa sortes carateristiches aldò de cultures y tëmps defrënc. N valgunes ie mé feminiles, n valgunes ie maschiles.

La Dolomites ne ie nia mé fates de Dolomit. Truepa pizes cunesciudes ie ora de sas de ciauc massif 'scëmpl', chël uel dì carbonat de calzium (CaCO3) nia o puech stratificà. L se trata de mautes de decumposizion de organisms (alghes, bateries, moluscs, curei, sponghes) che furmova ntlëuta plataformes de carbonat, che se à cun l tëmp ndurì te sas de ciauc cumpat.

Te n iede se giaurivel sun l fonz dl mer sfëntes longes da chëles che l univa ora de gran cuantiteies de magma che se mpedriva riesc te sas tres l cuntat cun l'ega frëida dl mer. N valgun minerei se cristalisova cun l passé dl tëmp y ie ncuei da recunëscer tla massa scura dl fonz. Te vel' raions (Fascia) fova l'atività vulcanica tan granda che l se à propi furmà costruzions vulcaniches che se ërjova sëura l'ega ora. 

Chësta piera fej pert dla jita "Platerné tla furmazions dl Secëda".

L se refé di corai ova dan 235 milions de ani arjont na si prima colm y i ejempleres giatei te Ampëz n ie na bela testemunianza. Chësta sortes de curei, sponghes y moluscs ie una dla particulariteies paleontologiches dla Dolomites y testemunieia la richëza de sortes te dut l Mesozoich.

Chisc gran gastropoc fova zerilei cun ficeri lonc y cun de gran grops, da una pert acioche la crosa fossa renfurzeda, dal'autra pert acioche i ëssa pudù se scuender danter i sasc y resté mpo n cuntat cun l'ega muvimenteda che caraterisova l ambient de vita de ch'la cumenanza che cunescion ncuei cun l inuem de "tufs da Pachycardia" y che ie plu tert unida trata ju ti soc dl mer.

Chisc snec dala forma de na codla pudova arjonjer mesures bendebò grandes y pervia de si sëuraspersa lizia fovi tla cundizions de resté stabii nce canche l mer fova scialdi da ondes. Pudon se nmaginé che chësta cunchilies fova scialdi da culëur ajache n valgun ejempleres mostra mo fusties de culëur, scebën che ne savon mo nia de ce culëur che l se trata.

Chësta cunchilia bivalva fej ora l 90 percënt di fossii ti strac di tufs da Pachycardia, che ne à nia chësc inuem per cajo! Chisc sedimënc grovesc tipics de Mont de Sëuc (arenaries y conglomerac cun sasc de giara limei ju de pruvenienza vulcanica) reprejënta na depusitazion cun organisms che vivova sun la spiages dla ijules vulcaniches, ulache l muvimënt dla ondes fova scialdi sterch. La Pachycardia ova na crosa scialdi spëssa nsci che la  pudova tenì permez ala gran energia dl'ega.

Sun l'ijules vulcaniches y sun la pitla ijules di atoi dl tëmp dl Trias ne fovel deguna palmes, chëstes ie permò cumparides plu de cënt milions de ani do! Ma l chersciova lëns semienc ala palmes mparentei cun plantes primitives da chëles che l se à svilupà chëi che cunescion ncuei coche i gingko o la cycas. L Pterophyllum fej pert dla Benettitales, plantes al didancuei mortes ora, che duminova cun lëns da odla primitifs y felesc la costes dl mer. Sun chëla spiages ne sentiven nsci nia la mancianza dla palmes.

Al didancuei ie i banc de curei - pervia de si belëza y dla formes y di culëures di organisms de chëi che i ie fai - un di ambienc de vita plu de marueia. Tl tëmp dl Ladinich aut se à chësc ecosistem finalmënter inò refat, do che l fova belau mort ora ntan la gran estinzion de massa. La gran colonies de curei che n abina dloncora sun Mont de Sëuc testemunieia chësc avenimënt biologich mpurtant.

La dauneles ie moluscs da na crosa bivalva dl tëmp dl Trias mesan  (247-237 milions de ani). Si crosa setila y plata ie renfurzeda da rëpes a rai che, cun si forma turonda nchin subtriangulera, reprejentea na particularità. La Daonella lommeli ie una dla majera sortes y una dla plu sparpaniedes ora y n la giata suvënz tla pieres che vën dal mer daviert. Chësc lascia jaghé che pervia de si crosa lergia y setila pudovela viver julandran tl'ega.