A chësta sort de chiena, coche per ejëmpl a chisc doi bëc che se bat, ti dijoven per ladin tica-taca. Tl tëmp de si majer suzes, dan l 1914, pitova la ufierta dla produzion de roba da fé damat de Gherdëina nchin a n 500 articuli, danter chisc fovel popes, ciavalins, calesses, carëc, cramaic, juesc cun codles, balarins sun corda, acrobates y d'autra figures de uni sort. L ne fova degun "copy right" y perchël pudova d'autri produtëures cupië i articuli.

I juesc da parpanticul univa fac dala fin dl '800 al scumenciamënt dl '900. Canche n fej muever la codla, arbassa pra chësc pez la vacia si cë de viers dl droch ntan che l vadel auza l sie per teté. La codla de lën ie unida turneda fajan codles sciche sce les fossa pierles te na culana che ie pona unides spartides la unes dal'autres. Tl 1877 fovel te Gherdëina 300 turnadëces menedes a pe y 60 menedes dal'ega.

Do la popes da lesures fova i tieres ziplei i articuli de majera mpurtanza dla produzion de chiena de Gherdëina. Na gran pert de chisc tieres fajova ora i ciavei: ciavei da cuna y da sbinghé, ciavei da tré do cun uni sort de carëc y ciavei sun na stela da rodes. I ciavei univa depënc y vendui te uni mesura, da de pitla figures a de tei sun chëi che n pudova senté su.

Chësc bën culturel fej pert dla jita "Urtijëi: la storia dl zënter dl luech".