Popes da lesures fova dal 1840 nchin ala Prima viera mundiela l articul de venduda prinzipel di zipladëures de chiena de Gherdëina. A fé la popes turnedes che univa pitedes te uni mesura fovel de bujën dla culaburazion de duta la familia: i braces, la giames, l mus y l corp univa fac separatamënter, dadedò univa chisc toc metui adum cun bachëc o lesures da codla y n pert depënc. La popes da lesures univa vendudes dantaldut tla Francia y tla Nghiltiera.

Cun si culëures ghiel, cueciun y vërt fej chësc candelier decurà cun ghirlandes a na maniera artistica tl stil empire y ziplà ora da n sëul toch de lën na bela paruda. L pustamënt da trëi giames se ërj te na forma piramidela y ti dà al candelier n'estetica stabila y eleganta. Curnijes zipledes y candelieres n pert turnei fova tl 18ejim y 19ejim secul na pert mpurtanta dla produzion dl artejanat artistich de Gherdëina.

Bele ntëur l 1888 fovel tla vedla cësa da paur de Domur na berstot dla zipladëssa Christina Rifesser. Si fi Matthias Comploy à pona dl 1903 restruturà la cësa arpeda dal'oma y l'à trasfurmeda te na villa tipica dl'ëuta dl secul. Iló al pona nce njinià ite na berstot privata da nsenië ju lerneri tla scultura y tistlaria per la costruzion d'auteresc. Dal 1910 inant stajova tlo l mòster Albino Pitscheider cun si familia, ma do la Prima viera mundiela ie la berstot de Comploy unida metuda al incant. Bera Mattia se ova mpenià per la costruzion dla Scola d’ert de Sëlva.