La figura zipleda tl lën da pëires de n pitl malan che se la rij da maladët à n ceston sun l spinel te chël che n pudova mëter la zigaretes. La pitla scultura ie dl scultëur Franz Insam de Cësanueva de Santa Cristina, che ova crià ti ani 1870 na lingia de ogec bënului te duta la Monarchia austro-ungarica - danter chisc nia mé figures liedes al cunsum de tabach ma nce spacacuces.

Chësc mesc a pèr frabicà n pert tl rone à n nujel uriginel che va de reviers al '400. La frabica d'abitazion da ncuei ie bonamënter unida frabicheda ora al scumenciamënt dl 20ejim secul. Tl mesc dla familia de Joseph Insam univel per generazions fat popes, ciavei y figures dla cripl muvibles particuleres de lën turnà che univa espurtedes te duta l'Europa. Ntan la doi vieres ie la produzion unida amplieda a proteses ortopediches per mans y piesc per saudëies splaiei.

Na prima dlieja sun plaza Sant Antone vën nunzieda tl 15ejim secul, ma la ie plu vedla. Dl 1676 ie la dlieja unida fineda cun l tët ërt da doi eles coche la cunescion ncuei. Ti ani 1870 iela unida restaureda l prim iede. La figures sun la pertes dl autere dl 1684 reprejentea san Ruprecht y san Miculau. La cueva de Lourdes ie zerileda cun minerei dla Mont de Sëuc, la tofles dl autere ie de Josef Moroder Lusenberg, la scultures de artisć de Gherdëina.