Per l'espusizion mundiela dl 1925 a Paris à sculées y sculeies y nsenianc dla doi scoles d'ert de Gherdëina crià l taflà de na stua che ie unì premià cun l Grand Prix y mo trëi bedaies per l aredamënt sculturel. L taflà ie esprescion dl renuvamënt stilistich dl'ert de Gherdëina ti ani danter la doi vieres. Chësc renuvamënt se ova purtà pro dantaldut per merit dl diretëur Guido Balsamo Stella.

L cruzefis uriginel de Sëurasas cun l Crist de mesura sëuranaturela ie di doi scultëures jëuni Vinzenz Peristi y Batista Walpoth. I l'ova ziplà tl 1932 tl lën de zirm y diretamënter sun Sëurasas. Cie che dà tl uedl ie la laurazion dramatica de Gejù cun si corp marterjà y l mus abramì dal duel. Peristi ie tumà tla Segonda viera mundiela, Walpoth fova bele mort dant te n nzidënt a jì a ciacia. Dal 1959 iel sun Sëurasas na copia dl Crist uriginel che ie ncuei da udëi tl Museum de Gherdëina.

Dl 1796 finen de frabiché la dlieja de pluania nueva sun n grunt dl luech de Pana. Ala fin dl ann 1799 vëniel benedì l autere dl costrutëur de auteresc Stampa, che vën pona baratà ora dl 1870 cun n autere neoromanich de J. Schneider. Pervia dl aumënt dla populazion iel pona dal 1905 al 1907 unì njuntà la doi capeles aldò de dessënies de J. Rifesser da Stufan. I auteresc da les pertes y l aredamënt scultorich ie de artisć de Gherdëina.