Rudolf Moroder de Lenert à frabicà dl 1909 sun n grunt dl luech "Pitl Paul"  na cësa d'abitazion cun na berstot da scultëur basite . A chësta cësa nueva ti al dat l inuem "Villa Rudolfine", na cumbinazion de si inuem Rudolf y chël de si fëna Josephine. Pra la mostra mundiela a Paris dl 1900 fova Rudolf unì premià cun la bedaia d'or. Pervia che l ie mort tan da jëun tla Prima viera mundiela ie nce  fineda via la produzion dl'opres sacreles di "Gebrüder Moroder". Tla Villa Rudolfine à vivù y laurà tl scumenciamënt dl vintejim secul l pèr de artisć Rudolf Moroder y Finy Martiner.

Franz Moroder de Plan de Mureda ova restruturà ntëur l 1874 la pitla cësa da paur de Lenert metan a jì si produzion d'ert sacrela coche rama nueva dla firma "Gebrüder Moroder". Tl 1906 àl cumprà n istitut d'ert a Offenburg che si fions Eduard y Rudolf à po menà inant. Sa Lenert y a Offenburg laurovel ti ani de majer suzes nchin dl 1914 nchina n 40 artejans artistics. L nepot Norbert à mo ziplà te chësta berstot storica nchin dan puec ani. Ncuei iela data su.

Dl 1796 finen de frabiché la dlieja de pluania nueva sun n grunt dl luech de Pana. Ala fin dl ann 1799 vëniel benedì l autere dl costrutëur de auteresc Stampa, che vën pona baratà ora dl 1870 cun n autere neoromanich de J. Schneider. Pervia dl aumënt dla populazion iel pona dal 1905 al 1907 unì njuntà la doi capeles aldò de dessënies de J. Rifesser da Stufan. I auteresc da les pertes y l aredamënt scultorich ie de artisć de Gherdëina.