L vedl mesc da Jumbierch ie unì restruturà y mudà te na cësa d'abitazion borgheja da Annamaria Pezlauzer Moroder. La fova l'ava dl scultuëur y moler Josef Moroder (1846-1939) che à juntà l inuem dl mesc "Lusenberg" a si inuem. Tl partimënt dessëura à bera Śepl da Jumbierch (Josef Moroder Lusenberg) njinià ite si atelier da moler, che se à mantenì nchin a ncuei. Si segonda fëna Felizita marciadova tlo cun antichiteies. Nce la berstot de scultura tl partimënt basite se à mantenì tl uriginel. L nepot de bera Śepl, Harald Schmalzl, lëura tlo mo coche scultëur.

Franz Martiner senior da Kuenz, ferleigher y fi de na familia de cumerzianc cun na filiala de si firma a Valencia, à frabicà tl 1897 chësta villa ala fin dl Otcënt cun locai de produzion y spedizion. La firma de costruzion artistica de auteresc, che fova unida metuda su l ann dant, ti al plu tert sëurandat a si fi Franz iunior. La firma Franz Martiner espurtova, coche truepa d'autra firmes de auteresc de Gherdëina, dan l 1914 te duc i paejes dla Monarchia asburgica y ova giapà l titul de "furnidëur de chëurt" dal'arziduchëssa Maria Theresia de Braganza.

Rudolf Moroder de Lenert à frabicà dl 1909 sun n grunt dl luech "Pitl Paul"  na cësa d'abitazion cun na berstot da scultëur basite . A chësta cësa nueva ti al dat l inuem "Villa Rudolfine", na cumbinazion de si inuem Rudolf y chël de si fëna Josephine. Pra la mostra mundiela a Paris dl 1900 fova Rudolf unì premià cun la bedaia d'or. Pervia che l ie mort tan da jëun tla Prima viera mundiela ie nce  fineda via la produzion dl'opres sacreles di "Gebrüder Moroder". Tla Villa Rudolfine à vivù y laurà tl scumenciamënt dl vintejim secul l pèr de artisć Rudolf Moroder y Finy Martiner.

Franz Moroder de Plan de Mureda ova restruturà ntëur l 1874 la pitla cësa da paur de Lenert metan a jì si produzion d'ert sacrela coche rama nueva dla firma "Gebrüder Moroder". Tl 1906 àl cumprà n istitut d'ert a Offenburg che si fions Eduard y Rudolf à po menà inant. Sa Lenert y a Offenburg laurovel ti ani de majer suzes nchin dl 1914 nchina n 40 artejans artistics. L nepot Norbert à mo ziplà te chësta berstot storica nchin dan puec ani. Ncuei iela data su.

La cësa de Doss nueva ie unida frabicheda dl 1883 sun la puscion dl Vedl Doss dal moler Dominik Anton Moroder, l fra plu jëun dl artist Josef Moroder Lusenberg, coche cësa da doi partimënc. Japé  fovel na berstot da moler per l'ert sacrela te chëla che l laurova dan la Prima viera mundiela nchin a diesc lauranc. L fi Heinrich à menà inant la berstot da moler nchin ti ani 1960. Coche berstot da moler vëniela ncuei meneda tla cuarta genereazion tla Cësa Rumanc daujin.

La frabica ie unida cumpreda y restrutureda ntëur l 1830 da Josef Senoner da Costa, n marcadënt de Gherdëina a Nürnberg. Dl 1899 compra Franz Moroder (de Lenèrt) la cësa y sposta tlo ca la sënta de si firma "Gebrüder Moroder" da Plan de Mureda. Tla cësa da Costa al nce giaurì la prima stua da giamië valuta te Gherdëina. L tublà daujin, che tucova pra l vedl luech, se à mo mantenì tla forma uriginela.

La pitla cësa da paur cun si mureda smauteda dl tert gotich y la decurazion di ciantons cun chedri cueceni ie te si nujel dl 14ejim y 15ejim secul. Da si cësa de nasciuda Trëbe à i fredesc Christian, Bartolomäus, Dominik y Anton Trebinger giapà si inuem. I se fej cunëscer tl 17ejim secul cun si lëures per dliejes dl Südtirol y coche pionieres dla furmazion tla scultura y tla costruzion de auteresc. Tl partimënt basite de Trëbe iel mo ncueicundì na berstot da scultëur.

Ianon, che fova n iede n luech a pèr y che ie ncuei mé plu na cësa d'abitazion, vën per l prim iede numinà tl 1430. Sun la fassada dàl tl uedl i resć de na decurazion cuecena di ciantons, la curnijes di vieresc cuecenes y la data dl ann 1585. Sun l sas sainson dla bela ntreda a arch iel nrissà, sëura d'autri simboi, n relief cun forfesc y odla, cossa che ie povester la indicazion a na familia de sartëures che laurova tlo. La frabica ie bele dai ani 1950 sota la defendura dla Sëurantendënza di Bëns culturei. La pert dla cësa tl vest ne ie nia abiteda.

Chësc mesc a pèr frabicà n pert tl rone à n nujel uriginel che va de reviers al '400. La frabica d'abitazion da ncuei ie bonamënter unida frabicheda ora al scumenciamënt dl 20ejim secul. Tl mesc dla familia de Joseph Insam univel per generazions fat popes, ciavei y figures dla cripl muvibles particuleres de lën turnà che univa espurtedes te duta l'Europa. Ntan la doi vieres ie la produzion unida amplieda a proteses ortopediches per mans y piesc per saudëies splaiei.

La frabica nueva dla Villa ANRI dl 1925, che ie ncuei sota defendura dla Sëurantendënza per i Bëns culturei, univa nuzeda da Anton Rifesser coche sënta dla firma dal medemo inuem metuda su dl 1921. Perchël iel unì njinià ite tlo locai per la berstots, i ufizies, l magasin, l mpacamënt y la mostres. I prudoc dla firma ANRI univa vendui nchin ti USA. Te si miëur ani dajova la firma da lëur a nchin 230 cunlauranc y cunlaurantes. Dl 1952 ie la produzion unida spusteda te n salamënt sun Plan da Tieja y tl 2021 iela unida stluta.