Scurcià ie un di gran mejes medievei de Urtijëi ora chëi che l ie unì a se l dé, tres spartizions, de plu mejes. Tla cësa da Scurcià iel unì njinià ite na berstot te chëla che l à laurà tl '800 truep scultëures cunesciui. L costrutëur d'auteresc Leopold Moroder ova ntëur l 1900 giaurì tlo n café y sentà l'alea de castanies che ie ncuei mo da udëi. La cësa d'abitazion da ncuei ie na frabica nueva fata su dl 1981 da Giorgio Moroder, pionier dla disco music y premià cun na lingia de oscars y d'autri pesć.

Na prima dlieja sun plaza Sant Antone vën nunzieda tl 15ejim secul, ma la ie plu vedla. Dl 1676 ie la dlieja unida fineda cun l tët ërt da doi eles coche la cunescion ncuei. Ti ani 1870 iela unida restaureda l prim iede. La figures sun la pertes dl autere dl 1684 reprejentea san Ruprecht y san Miculau. La cueva de Lourdes ie zerileda cun minerei dla Mont de Sëuc, la tofles dl autere ie de Josef Moroder Lusenberg, la scultures de artisć de Gherdëina.

La cësa da paur ie na restruturazion dl 1836 dl mesc uriginel amplià cun na veranda de lën che va sëura doi partimënc. Basite ova l scultëur Vinzenz Moroder (1889-1980) si berstot. Chësta se à mantenì nchin a ncuei. De bera Zenz (Vinzenz Moroder) ie ënghe la stazions che mëina sala capela de Resciesa. La scultures urigineles ie tl Museum Gherdëina. L inuem dl mesc "Resciesa" ie bele unì numinà te n documënt dl 14ejim secul y uel dì "roa/sas cueciun" y ie n referimënt al porfir che vën dant te de gran cuantiteies ntëur l luech.