Ora che la massaria fineda dla industria litica vëniel sun la lueges preistoriches (10 000-5500 dan G.C.) suvënz nce abinà resć zënza na drëta forma dla laurazion dan man. Chësta flistres de piera da fuech grija ie na testemunianza che l univà adurvà la presënzes de selesc dl luech, p.ej. chëles sun Col dala Pieres. La piera da fuech univa nce adurveda per mpië fuech y perchël ala nce inuem nsci.

De pitli elemënc de piera da fuech (microlic) ie unic giavei ora pra l gran puron de dolomit tlamà Sas dla Stria ("Tschonstoan"), la sosta de iagri plu vedla dla provinzia. I univa metui sun l'ermes da scirmé y adurvei sun la sëites di iagri dl mesolitich. Ora che selesc, univel, scebën che plu dinrer, nce nuzà cristal de crëp. L ie puscibl che a chësc minerel tresudënt ti univel atribuì n senificat magich.

Tl tëmp dla piera bonorif y mesan (10000 -5500 dan G.C.) univa la majera pert dla massaria fata de sas. Pra chësta industria dla piera, nce tlameda industria litica, univel adurvà dantaldut selesc, uel dì piera da fuech, na sort de sas che vën dant scialdi suvënz tla Elpes. Cun tecniches d'elaburazion spezieles fajoven massaria coche lames, crazadoies, śubles y pizes de sëites (microlic y trapezoidic). Ora che massaria da uni di, an sun Plan de Frea, la luegia de giaveda archeologica de majera relevanza tl raion a sud dla Elpes, nce abinà la cunchilia Columbella rustica.