Tla luegia de cult y sacrifize dl tëmp dl fier sun Col de Flam iel tl 1848 unì giatà truep pec de belijia, ermes de fier y cëves de massaria depusitei ritualmënter. Pra l'ultima grupa toca nce i manarins, la zapes y i curtiei y n valgun pec de massaria per lauré l lën coche l boter (scarpel). Na zapa de fier à na scritura sun si mane.

A pué n ciamp de Col de Flam Dessot iel tl 1848 unì a lum n gran cumplés de reperc de ermes y massaria de fier, coche nce de fibules y belijies de fier y bront. I reperc dl tëmp danter l sesto y l segondo secul dan G.C. vën n pert da  supeltures de brujeda y n pert ieles liedes a na luegia de sacrifize de brujeda. 

La pert zentrela gomba de mitel de n scude de lën dl tëmp dl fier tardif (6.-2. secul dan G.C.) ie unida abineda sun Col de Flam. La univa adurveda per prutejé l puni de chiche teniva l scude y ie fata defin aldò dl'ert da fever celtica. L repert possa vester na testemunianza dla presënza de cumbatënc celtics o che l univa tlo fat do ermes galiches. La pert de lën dl scude ne se à nia mantenì.

La pizes dla sëites ie testemunianzes che tl tëmp dl bront mesan univel mo jit a ciacia alauta tla montes. Chësta doi pizes de sëita abinedes pra l Lech Sant sun Mastlé ie cun d'autri reperc na indicazion dla mpurtanza dl sit coche luegia de cult y de sacrifize. Tl inuem "Lech Sant" y tla lijënda dla capela arsida tl lech vivel nchin a ncuei inant l lecord di culc de sacrifize precristians ti luesc alauta.

Chësc pitl cuntenidëur de mauta cueta ie unì giavà ora sun Pic cun na man de resć de osc de tieres calzinei, uel dì brujei (armënt, biescia). Bonamënter se tratel de na depusizion rituela do n at de sacrifize che fova unì fat sun piza de Pic. L cuntest dl'abineda y l'autëza ndichea a na luegia de sacrifize rituela dl tëmp dl fier.

Framënc de buchei cun mane dla nsci tlameda "ceramica de Melaun" dla fin dl tëmp dl bront an giatà sal Lech Sant (Mastlé). Chisc buchei ie caraterisei da decurazions de ghirlandes y da de mëndri urnamënc vertichei a forma de ciadinela da les pertes. I univa adurvei dantaldut per rituai religëusc coche cuntenidëures per jeté ora licuic particuleres te lueges de cult o fussiei de brujeda .

Framënc, o flistres, de de plu buchei "tlassics" de Laugen (denuminazion aldò dla luegia de abineda dlongia Persenon) ie unic giatei sun la colm dl Burgstall a 2400-2500 m sëura l livel dl mer. I vën nterpretei sciche cuntenidëures per buandes per rituai de sacrifize che ie unic batui ntoc aposta ntan i ac de cult. La flistres de ceramica dla fin dl tëmp dl bront ie pert dl cumples de reperc dla planadura auta dl Scilier che vën cunscidreda na luegia de sacrifize rituela.