Luis Trenker ie un di abitanc de Gherdëina plu cunesciui. Dal 1992 – Trenker ëssa n chël ann abù 100 ani – iel sentà coche statua de bront realiseda da Hermann Josef Runggaldier sun n sas de dolomit sun la promenada che à si inuem.

L arpizadëur Luis Trenker à ti ani 1930 fat na cariera da rejisser y atëur che vën ncueicundì giudicheda nce criticamënter. Tl tëmp do la Segonda viera al abù suzes coche contastories entujiasmant purtan pro cun si trasmiscions tl radio y tla televijion al sviup turistich de Gherdëina.

A Johann Baptist Purger, ferleigher y ambolt de Urtijëi, ti va l merit de avëi lascià fé la prima streda da Pruca a Urtijëi giaurida tl ann 1856. Cun chësc stradon tres l fonz dla valeda ie Gherdëina unida cunlieda cun l mond dedora, cossa che à crià pusciblteies de venduda nueves per i prudoc dla val y sustenì l turism che fova tl lëur de se svilupé bel plan.

L cë de bront de Luis Trenker ie unì fat dl 1984, mo canche l vivova, dal scultëur David Moroder. L pultret dl arpizadëur, architet, rejisser y contastories de Urtijëi ie unì descurì tl 2001 dan l Museum Gherdëina. L reprejentea un di fions de Gherdëina plu cunesciui y a chël che l Museum dedichea n raion aposta de si mostra.

Na munëida romana de bront (sesterz) cun n retrat de Gordianus III, che ie deventà mperadëur cun mé 13 ani y che univa perchël tlamà l "mperadëur bambin", ie unida abineda sun l Troi dla Posta, l "Poststeig", danter San Piere y Urtijëi. L se trata de n repert sporadich che ne ie nia saurì da nterpreté. La munëida pudëssa vester unida perduda o depusiteda sun l ëur dl troi coche ufiera votiva.

Chësta erma de defendura, ma nce n strumënt per la ciacia, ie caraterisida da na laurazion fina y urnamënc. La ie dateda tl tëmp dl bront mesan. Straurdiner iel che la ie unida giateda sun l Troi Paian, n troi preistorich alauta, al'autëza de Balest sëura Sacun. N basa a si carateristiches pudëssa chësc repert vester stat na ufierta votiva de na persunalità de na tlassa auta.

Chësta odla scëmpla ie plieda trëi iedesc tla forma de n U. La à na fin reguceda y na fin spiza. La ie na testemunianza che tl tëmp preistorich univel jit a pësc tl Derjon. L rampin de bront ie unì giavà ora cun d'autri ogec d'adurvanza de bront (fibules, odles, n buton, na varëta) te n'abitazion dl tëmp dl fier dal 4. al 2. secul dan G.C. sun Col de Flam. 

L cumples de reperc cunesciù dl tëmp dl fier de Col de Flam cuntën, ora che na lingia de ermes y massaria, nce ogec defrënc de urnamënt persunel che ie unic depusitei ritualmënter. Dlongia braciulëc de bront, varëtes y na pierla de scipa iel danter chisc reperc truepa fibules de bront y fier per l guant. Aldò de si formes y de coche les ie zeriledes vënieles datedes tl tëmp danter l 400 y l 15 dan G.C.

Chësta fibula de bront dala costruzion de n archët de balest, che se à mantenì bela ntiera, ie unida giateda per cajo japé dla Piza de Tiera Cuecena. Sun l balest iela decureda cun ntaies paralei y la fina via cun n buton de urnamënt. Tl'antichità univa la fibules adurvedes per fissé l guant y les fova la precursores dla prosces y di butons. Les vën partides su te truepa sortes carateristiches aldò de cultures y tëmps defrënc. N valgunes ie mé feminiles, n valgunes ie maschiles.

Chësc framënt de n'odla de bront an giatà a Solaion. N la adurvova per tenì adum dantaldut l guant dl'ëiles y la vën rateda na precursora dla fibules. La odles per l guant univa ënghe purtedes coche belijia y fova na ndicazion dla posizion soziela dl'ëila che la purtova. Les fova sometudes ala moda y se defrenzieia per si forma y decurazions che nes les lascia daté.