Chësc droch de porfir batù ora da n puron de sas sëul cun la data 1868 nrisseda ite fova n iede pra l hotel da Mauriz y univa adurvà coche droch per ti dé da bever ai ciavei. Cun si cater metri de lunghëza iel l majer di ntëur 50 droc che fova n iede te Gherdëina. Dal 1960 incà iel dan l Museum Gherdëina. L dëssa vester unì fat dal taiasasc Scola Petru de Falcade che ova metù su n'atività de taiasasc tla cava a Puntives.

La mola da mené ntëur ie unida abineda n ucajion de giavedes de na cësa privata a Urtijëi y la possa unì dateda tl tëmp dl fier. Chësta sort de mola ie deriveda dala sort plu vedla a rurel y a tibla y la ova la medema funzion dla majenadoia mediterana tipica. Ma la fova carateriseda da doi ntaies da les pertes da pudëi cuncé ite tibles de lën che alesirova dassënn l mené ntëur.

Chësta tipica majenadoia mediterana de porfir local ie dl tëmp preroman y ie unida abineda te na cundizion de framënc sun Col de Flam. De pitla cuantiteies de graniei de blava (orde, avëina) univa jetedes tla fureda de passaje y majenedes tres l cuntat cun n sas plat nia muvibl che ne se à nia mantenì. L sas dessëura univa menà cun na tibla de lën. 

Chësta doi codles da majené de sas vulcanich unides a lum sun Col de Flam univa adurvedes a majené blava. I sasc da majené univa sfriei via y ca cun la man sun na plata da majené. L sas da majené dala forma turonda ie bonamënter unì sciaudà su tan dassënn che l se à sfendù. La rejon ie bonamënter stata n gran meldefuech tla cësa ulache l sas univa tenì su. 

Te n puron de sas lonch iel unì batù ora cin posces per stlufé y pesté i graniei de blava. La strutura de stanges de lën cun i pilons che univa metuda lessù ne se à nia mantenì. L droch de sas ie unì giavà ora n ucajion de lëures de costruzion daujin ala dlieja de Sant Antone ulache l univa n iede autà ca n aghel dal Derjon.