L fossil plu cunesciù de Gherdëina ie zënzauter l Itiosaur che n à giatà sun Secëda. Chësc gran retil de mer, de na lunghëza de plu o manco 5 m, fova l majer tier da rapina de si tëmp (dan zirca 241-240 milions de ani). Pervia che l mancia na gran pert dl schilet ne iel nia puscibl atribuì cun segurëza i resć a na sort prezisa. Purempò iel n repert scialdi mpurtant, ajache l ie unich tl Ladinich bas, n tëmp de crisa per chisc retii de mer.

I amonic fova cefalopoc, mparentei cun i nautilus, i pësc da tinta y i calamares de nosc dis. Al didancuei iesi morc ora, ma tl tëmp dl Trias fajovi pert di organisms che univa dant l plu suvënz. Restà iel truep curëc dala formes perfetamënter tridimensciuneles nchin plates defin. L'evoluzion morfologica asvelta de truepa sortes fej dainora n strumënt mpurtant per daté i sasc. Truepa sortes à mé vivù n valgun milesc de ani.