Amonic nes fej suvënz cialé ca pervia de si croses dala formes curiëuses. Chëstes se à suvënz furmà daujin ala gran crises, che à caraterisà la vita longia de plu de 300 milions de ani de chësta sort de organisms. L Macroscaphites scumëncia coche amonit normal che se rudelnea ite a forma de planispirala, ma che se ndrëza pona su y se svilupea inant se plian a rampin. La pert a planispirala fova mplenida cun gas y ova la funzion de stabilisazion ntan l nudé. La pert a forma de rampin, al incontra, fova ocupeda dal organism.

L Bellerophon, n snech rudelnà su a maniera dla nsci tlameda planispirala, ie un di fossii plu cunesciui dla Dolomites: chësc fossil ti dà l inuem ala furmazion de Bellerophon y desmostra l unì adalerch definitif dl mer ala fin dl tëmp dl Perm. Pra chësc ejempler ie l snech assozià cun n gran Tainoceras, n cefalopod antenat dl Nautilus da ncuei. I truep microfossii (alghes de ciauc y foraminiferes) testemunieia la gran richëza de vita che fova puech dan la gran crisa biologica.

Amonic cun na storia de plu de 300 milions de ani se semea suvënz dassënn. I à na crosa rudelneda su a forma de planispirala che ie datrai plu y datrai manco decureda da rëpes y ficeri. Ma l ie puscibl i analisé pervia de si carateristiches dedite, pra chëles che l ne ie mei repetizions perfetes. Nsci possen desferenzië chësc amonit dl tëmp dla Crëida avisa dala sortes che à vivù dant.

Chësta gran bivalves duminova i plans de marea dla majera plataforma de carbonat dl tëmp dl Trias, che ne vën nia per debant tlameda Dolomit prinzipel y che ne curiva nia mé a na maniera valiva duta la Dolomites, ma nce na gran pert dl mer dla Tetis ozidentel. Cun la dolomitisazion se à la crosa spëssa belau for desfat, nsci che l ie mé restà si cuntenut.

L se refé di corai ova dan 235 milions de ani arjont na si prima colm y i ejempleres giatei te Ampëz n ie na bela testemunianza. Chësta sortes de curei, sponghes y moluscs ie una dla particulariteies paleontologiches dla Dolomites y testemunieia la richëza de sortes te dut l Mesozoich.

Chisc gran gastropoc fova zerilei cun ficeri lonc y cun de gran grops, da una pert acioche la crosa fossa renfurzeda, dal'autra pert acioche i ëssa pudù se scuender danter i sasc y resté mpo n cuntat cun l'ega muvimenteda che caraterisova l ambient de vita de ch'la cumenanza che cunescion ncuei cun l inuem de "tufs da Pachycardia" y che ie plu tert unida trata ju ti soc dl mer.

Chisc snec dala forma de na codla pudova arjonjer mesures bendebò grandes y pervia de si sëuraspersa lizia fovi tla cundizions de resté stabii nce canche l mer fova scialdi da ondes. Pudon se nmaginé che chësta cunchilies fova scialdi da culëur ajache n valgun ejempleres mostra mo fusties de culëur, scebën che ne savon mo nia de ce culëur che l se trata.

Chësta cunchilia bivalva fej ora l 90 percënt di fossii ti strac di tufs da Pachycardia, che ne à nia chësc inuem per cajo! Chisc sedimënc grovesc tipics de Mont de Sëuc (arenaries y conglomerac cun sasc de giara limei ju de pruvenienza vulcanica) reprejënta na depusitazion cun organisms che vivova sun la spiages dla ijules vulcaniches, ulache l muvimënt dla ondes fova scialdi sterch. La Pachycardia ova na crosa scialdi spëssa nsci che la  pudova tenì permez ala gran energia dl'ega.

Al didancuei ie i banc de curei - pervia de si belëza y dla formes y di culëures di organisms de chëi che i ie fai - un di ambienc de vita plu de marueia. Tl tëmp dl Ladinich aut se à chësc ecosistem finalmënter inò refat, do che l fova belau mort ora ntan la gran estinzion de massa. La gran colonies de curei che n abina dloncora sun Mont de Sëuc testemunieia chësc avenimënt biologich mpurtant.

La dauneles ie moluscs da na crosa bivalva dl tëmp dl Trias mesan  (247-237 milions de ani). Si crosa setila y plata ie renfurzeda da rëpes a rai che, cun si forma turonda nchin subtriangulera, reprejentea na particularità. La Daonella lommeli ie una dla majera sortes y una dla plu sparpaniedes ora y n la giata suvënz tla pieres che vën dal mer daviert. Chësc lascia jaghé che pervia de si crosa lergia y setila pudovela viver julandran tl'ega.