Dala pulicia dla lores de lën de zirm zipleda a na maniera realistica possen recunëscer l fortl dl zipladëur. Per pudëi manejé l scarpel cun segurëza univa l polesc tenì permez al pez de lën y cun la man univel fat muvimënc turonc a na moda che la sëuraspersa unisse mudeleda te curt tëmp. La tecnica de ziplé de Gherdëina univa n generel rateda scialdi asvelta.

Motifs de tieres sciche chësta vacia punduda de zirm nia depënt univa ziplei te dut l Otcënt nchin ala Prima viera mundiela dantaldut te Funes per unì vendui ai ferleigheri de Gherdëina. L univa reprejentà na lingia de tieres: tieres esotics per l'arca de Noè ma nce - dantaldut tl cuntest dl romatizism alpin - tieres de nosc raions. 

La gialines che pëca mostra che la produzion artejanela fej ora l valor y l'atrazion dla chiena. Ma cun la produzion de roba da fé damat tla forma de chiena a bon marcià se à i priejes per juesc de lën fac a man tl 19ejim secul tan arbassà che i produtëures de Gherdëina ie tumei tla puertà. Nce perchël se ai, cun la fundazion dla Scola d'ert dal 1870 inant, reurganisà cunzentran si produzion bel plan plu sun l'ert dl ziplé figures y sanc y articuli de lecurdanza.

Pësc che se muev, elafonc cueceni, auces da tré do: designer dla Talia y di Paejes Tudësc svilupova sun ncëria dla firma SEVI for inò modiei nueves. Tres la tecnica nueva fovel oradechël puscibl amplië la ufierta de prudoc y materiai. Nsci curiva SEVI dut l ciamp dla scincundes per pitli mutons y pitla  mutans. Purempò  à chisc prudoc mantenì si uriginalità y si carater d'artejenat artistich. 

A chësta sort de chiena, coche per ejëmpl a chisc doi bëc che se bat, ti dijoven per ladin tica-taca. Tl tëmp de si majer suzes, dan l 1914, pitova la ufierta dla produzion de roba da fé damat de Gherdëina nchin a n 500 articuli, danter chisc fovel popes, ciavalins, calesses, carëc, cramaic, juesc cun codles, balarins sun corda, acrobates y d'autra figures de uni sort. L ne fova degun "copy right" y perchël pudova d'autri produtëures cupië i articuli.

I juesc da parpanticul univa fac dala fin dl '800 al scumenciamënt dl '900. Canche n fej muever la codla, arbassa pra chësc pez la vacia si cë de viers dl droch ntan che l vadel auza l sie per teté. La codla de lën ie unida turneda fajan codles sciche sce les fossa pierles te na culana che ie pona unides spartides la unes dal'autres. Tl 1877 fovel te Gherdëina 300 turnadëces menedes a pe y 60 menedes dal'ega.

Do la popes da lesures fova i tieres ziplei i articuli de majera mpurtanza dla produzion de chiena de Gherdëina. Na gran pert de chisc tieres fajova ora i ciavei: ciavei da cuna y da sbinghé, ciavei da tré do cun uni sort de carëc y ciavei sun na stela da rodes. I ciavei univa depënc y vendui te uni mesura, da de pitla figures a de tei sun chëi che n pudova senté su.