Chisc cristai de cabasit de strutura fina sun piera vulcanica vën dala luegia Planruf tl Strënt de Bula nia dalonc dal luech de Bula. Do chësc luech ie nce numinà l minerel puflerit, na varietà dl stilbit cun formes blances-ghieles y da gotes, dedora bela lizies y lucëntes y dedite da na strutura cristalina a raies.

I cristai de analcim che vën dant danter la laves dla Mont de Sëuc ie cunescui ora per dut l mond. Chësc bel gran pez de Fram, la luegia cunesciuda per tudësch coche “Frommer Lahn“, che va ju de viers de Sëuc, à tamez ala fuieies de apofilit n cristal singul rosa-blanch de analcim. Chësc gran pez abinà n l ann 1966 te na ciaverna fova massa pesoch da purté ju te n flucion, nsci che si scuvridëur Alfons Moroder de Doss ova abù de bujën aiut a l purté da mont ju.

L geode mpresciunënt cun cuarz vërt ie unì giatà su per la Peles dl Dialer (Dialer Bohlen) danter Sasplat y Pizes de Tiera Cuecena. Chësc raion ie cunesciù per si geodes cun gran varietà de cuarc da culëures. L geode se forma canche soluzions fierses y gas se cristalisea ora tla butles uetes dla culedes de lava te uni sort de minerei.

L geode dl Dialer, taià tamez ora y lizià, ie mplenì ora defin cun cërtli cunzentrics da culëur de agata y ie un di plu biei de si sort. I geodesc vën mé dant tla laves da butles (pillows), coche les se à furmà sun la Mont de Sëuc dan 237-235 milions de ani te eruzions vulcaniches sun l fonz dl mer. Suvënz possen tlupé su i geodesc cun la mans, te d’autri caji iel de bujën de i destaché dal sas cun massaria aldò.

I cristai de calzit de chësc pez dl Molignon se à sentà sëura sun de pitli cristai de dolomit che stiza.L calzit sun l dolomit se forma suvënz ntan l ndurimënt de sedimënc, dantaldut tres la dolomitisazion de sedimënc de ciauc. Soluzions che cuntën magnesium remplazea l calzium tl carbonat de calzium cun magnesium y nsci vëniel a se l dé dolomit. Chësc à n mënder volum che la ciauc y nsci se portel pro lercs uetes dala formes ireguleres che ie stafunedes ora cun dolomit y cristai de calzit. N ejëmpl cunesciù ie l chëul dl Molignon cun cristai de calzit de na lunghëza de nchin 50 cm.

Chësc geode rot ju te doi toc, de n'autëza de 23 cm, cun cuarz sfumià, calzit y geotit ie unit abinà su per Ia mont n pert scialdi da sasc de Gardejea – Curasòa y ie n ejëmpl straurdiner di minerei de pruvenienza vulcanica dla Mont de Sëuc.

N tel bel geode se à furmà dan 237-235 milions de ani, canche culedes de lava riches de butles dal sot dla tiera à curì l fonz dl mer.

Chësc cristal singul de analcim da na forma perfeta abinà tl ruf de Iender sota l Zemmerloch ie n pez rer. Tlo an abinà dan l 1900 nce cristai de datolit, ma pervia di truep culesziunisć y scienziac che ie jic iló a sasc ne ie tla luegia d’abineda ncueicundì restà plu nia. Tl raion dla Mont de Sëuc danter i ruves de Iender y Ciapit tl vest iel truepa lueges d’abineda de minerei mpurtantes y cunesciudes per si minerei ora dl sas vulcanich dla Trias (Ladinum).