Junerëi (da juniperus = jenever) ie na grupa de cëses tl Piz Dedora, pra l ruf da Cudan. I luesc ie documentei dal scumenciamënt 16ejim secul. La frabica da un n partimënt cun l inuem Junerëi sun la mureda a ost va de reviers al tëmp dl baroch. Dal 1662 ova la familia Trebinger tlo na berstot de mpurtanza per figures y curnijes zipledes baroches. Junerëi resta nchin dl 20ejim secul n zënter d'ert y d'artejanat artistich dl lën.

La pitla cësa da paur cun si mureda smauteda dl tert gotich y la decurazion di ciantons cun chedri cueceni ie te si nujel dl 14ejim y 15ejim secul. Da si cësa de nasciuda Trëbe à i fredesc Christian, Bartolomäus, Dominik y Anton Trebinger giapà si inuem. I se fej cunëscer tl 17ejim secul cun si lëures per dliejes dl Südtirol y coche pionieres dla furmazion tla scultura y tla costruzion de auteresc. Tl partimënt basite de Trëbe iel mo ncueicundì na berstot da scultëur.

Na prima dlieja sun plaza Sant Antone vën nunzieda tl 15ejim secul, ma la ie plu vedla. Dl 1676 ie la dlieja unida fineda cun l tët ërt da doi eles coche la cunescion ncuei. Ti ani 1870 iela unida restaureda l prim iede. La figures sun la pertes dl autere dl 1684 reprejentea san Ruprecht y san Miculau. La cueva de Lourdes ie zerileda cun minerei dla Mont de Sëuc, la tofles dl autere ie de Josef Moroder Lusenberg, la scultures de artisć de Gherdëina.