Chësc candelier cun n angiul portalum sun na seva marmoriseda se urientea al Siesćënt talian. La forma y i culëures pudëssa unì da mudiei de ceramica. L angiul à n mus turond, masseles cuecenes y tortli rosc y fins depënc sun la fruent. I angiuli da candelier univa for fac te pères y fova tl 18ejim y 19ejim secul pert dla produzion n seria dl artejanat da cësa de Gherdëina.

Danter i ogec che univa ziplei tradiziunalmënter tla valeda ujina Fascia per i ferleigheri de Gherdëina fovel nce juesc cun sciesserles fac cun gran lëur. L "kakelorum" funziuneia sciche na roulette, la sciesserla vën scirmeda tl turban o tla curona dla figura che à n corp cun laite na lerch ueta a forma de spirala. La sciesserla toma tres chësta spirala tla loses numeredes dl taier japé.

I cramaic cun figures de mandli o tieres univa n iede produjei a Oberammergau y cumparësc tl 19ejim secul tla ufiertes de Gherdëina. I cramaic tradiziunei univa fac nchin ala Prima viera mundiela y te formes plu modernes nchinamei nchin tl 1925. N suzes particuler ova i cramaic cun na lores. 

Mé na pitla pert dla roba da fé damat de Gherdëina fova depënta, la gran pert univa tlameda "marcanzia blancia". La fajova y fej cialé ca pervia di mecanisms ala bona che fajova muever la figures. Nsci sbinga l corp dla portacondla ntan che l moleta muev i piesc cun l furné dl carët. L univa nce fat pitla afes che sona n tamburdl, gialines che pëca, ciavalins che sbinga, arlechins che se muev y truep deplù.

Popes da lesures fova dal 1840 nchin ala Prima viera mundiela l articul de venduda prinzipel di zipladëures de chiena de Gherdëina. A fé la popes turnedes che univa pitedes te uni mesura fovel de bujën dla culaburazion de duta la familia: i braces, la giames, l mus y l corp univa fac separatamënter, dadedò univa chisc toc metui adum cun bachëc o lesures da codla y n pert depënc. La popes da lesures univa vendudes dantaldut tla Francia y tla Nghiltiera.

La scultura scialdi bën zipleda, che reprejentea l batëisum de Gejù tl ruf Iordan, mostra la cualità artistica dla berstotes baroches. Danz sentiva i mòstri de Gherdëina la cuncurënza de scultëures jëuni che ne ova abù deguna  prufesciunalisazion furmela ma che ziplova d'inviern zënza paië chëutes. Tl 1679 porta i mòstri dant na lamentanza n chësc cont tla ustaria de Ianesc, ma chësta vën refudeda pervia dla gran miseria de chisc zipladëures ora d'ëura.

Chësta cumposizion de szenes ora dla storia da Nadel zipledes a relief plat, depëntes y sentedes ite te na curnisc de lën ie unida crieda tla Scola d'ert de Urtijëi. L lëur ie unì fat ntëur l 1960 sota la direzion di maestri Luis Piazza y Mili Schmalzl. Un di sculeies che à cunlaurà fova Martin Gurschler, che à plu tert fat cariera coche artist. 

Katharina Kasslatter, tlameda anda Trina da Gustin, ie stata una dla prima sculées dla scola d'ert giaurida n l ann 1908 te Sëlva. Chësta pitla scultura de zirm reprejentea ëila nstëssa cun l guant tradiziunel senteda pra penic. Anda Trina ova bele mparà a ziplé cun ot ani da si oma. Ëila seniova si lëures per se auzé ora dala industria dla chiena anonima.

Per l'espusizion mundiela dl 1925 a Paris à sculées y sculeies y nsenianc dla doi scoles d'ert de Gherdëina crià l taflà de na stua che ie unì premià cun l Grand Prix y mo trëi bedaies per l aredamënt sculturel. L taflà ie esprescion dl renuvamënt stilistich dl'ert de Gherdëina ti ani danter la doi vieres. Chësc renuvamënt se ova purtà pro dantaldut per merit dl diretëur Guido Balsamo Stella.

La scultura zipleda y nia depënta reprejentea la dea romana dla ciacia Diana cun n rehl tl brac a man drëta y n maz de ciofs a man ciancia. Dan ëila iel na sëita y n balest. La pitla figura ie l'esprescion dl renuvamënt stilistich che fova unìt a se l dé tla doi scoles d'ert de Gherdëina. Chëstes se ova giaurì de viers dl stil Liberty ti ani 1920 sota la direzion de Guido Balsamo Stella.