L cruzefis uriginel de Sëurasas cun l Crist de mesura sëuranaturela ie di doi scultëures jëuni Vinzenz Peristi y Batista Walpoth. I l'ova ziplà tl 1932 tl lën de zirm y diretamënter sun Sëurasas. Cie che dà tl uedl ie la laurazion dramatica de Gejù cun si corp marterjà y l mus abramì dal duel. Peristi ie tumà tla Segonda viera mundiela, Walpoth fova bele mort dant te n nzidënt a jì a ciacia. Dal 1959 iel sun Sëurasas na copia dl Crist uriginel che ie ncuei da udëi tl Museum de Gherdëina.

La pizes dla sëites ie testemunianzes che tl tëmp dl bront mesan univel mo jit a ciacia alauta tla montes. Chësta doi pizes de sëita abinedes pra l Lech Sant sun Mastlé ie cun d'autri reperc na indicazion dla mpurtanza dl sit coche luegia de cult y de sacrifize. Tl inuem "Lech Sant" y tla lijënda dla capela arsida tl lech vivel nchin a ncuei inant l lecord di culc de sacrifize precristians ti luesc alauta.

Chësc pitl cuntenidëur de mauta cueta ie unì giavà ora sun Pic cun na man de resć de osc de tieres calzinei, uel dì brujei (armënt, biescia). Bonamënter se tratel de na depusizion rituela do n at de sacrifize che fova unì fat sun piza de Pic. L cuntest dl'abineda y l'autëza ndichea a na luegia de sacrifize rituela dl tëmp dl fier.

Framënc de buchei cun mane dla nsci tlameda "ceramica de Melaun" dla fin dl tëmp dl bront an giatà sal Lech Sant (Mastlé). Chisc buchei ie caraterisei da decurazions de ghirlandes y da de mëndri urnamënc vertichei a forma de ciadinela da les pertes. I univa adurvei dantaldut per rituai religëusc coche cuntenidëures per jeté ora licuic particuleres te lueges de cult o fussiei de brujeda .

Tres ativiteies vulcaniches sota l mer ie l'ega unida arichida cun eje de silize (SiO2) y nsci àl pudù se multipliché organisms dal schilet da silize coche radiolares y sponghes. Si resć se à pona mescedà sun l fonz di ciadins dl mer soc cun mautes che cunteniva ciauc. Tres l'ega regurënta se àles desfat ti crëps che fova tl lëur de se furmé. Ma l eje de silize ie restà tl crëp furman ala fin ti strac de ciauc cnodles de selesc, uel dì pieres da fuech.

Chësta piera fej pert dla jita "Platerné tla furmazions dl Secëda".

Cun la gran erojion dl crëp te si formes defrëntes gaujeda dai ruves vëniel a se furmé giares y majarëies cun sasc che, per l'energia dl'ega gurdlnënta ie unic turendei. Chësta depusitazions clastiches grovies possa nce unì zementedes a na maniera naturela produjan n conglomerat. La varietà di culëures dla giares ndichea che l raion de pruvenienza fova grant y cun truepa sortes de crëp defrëntes.

Chësta piera fej pert dla jita "Platerné tla furmazions dl Secëda".

Te si forma de sas se depusitea l ghips te n paluch de sel naturel, chël uel dì, te n ambient de mer scialdi flies cun n tlima ciaut y sut. Tres la gran evaporazion se cunzentrea i sei tl'ega dl mer nchin che i toma ora, da prima i sulfac (l ghips ie CaSO4, sulfat de calzium). La vëtes blances che pudon udëi canche cialon ora dla furnadoia de Secëda, ie avisa i resć de chësta sperses de sel natureles.

Chësta piera fej pert dla jita "Platerné tla furmazions dl Secëda".

L fossil plu cunesciù de Gherdëina ie zënzauter l Itiosaur che n à giatà sun Secëda. Chësc gran retil de mer, de na lunghëza de plu o manco 5 m, fova l majer tier da rapina de si tëmp (dan zirca 241-240 milions de ani). Pervia che l mancia na gran pert dl schilet ne iel nia puscibl atribuì cun segurëza i resć a na sort prezisa. Purempò iel n repert scialdi mpurtant, ajache l ie unich tl Ladinich bas, n tëmp de crisa per chisc retii de mer.

Chësc fossil fej pert dla jita "Platerné tla furmazions dl Secëda".

I amonic fova cefalopoc, mparentei cun i nautilus, i pësc da tinta y i calamares de nosc dis. Al didancuei iesi morc ora, ma tl tëmp dl Trias fajovi pert di organisms che univa dant l plu suvënz. Restà iel truep curëc dala formes perfetamënter tridimensciuneles nchin plates defin. L'evoluzion morfologica asvelta de truepa sortes fej dainora n strumënt mpurtant per daté i sasc. Truepa sortes à mé vivù n valgun milesc de ani.

Chësc fossil fej pert dla jita "Platerné tla furmazions dl Secëda".

Chësta bivalva fej deberieda cun d'autra sortes dla familia Claraia pert di organisms che, do la gran crisa biologica de dan 252 milions de ani, se à adatà miec ala cundizions dl ambient tl'eghes di meres daujin ala costes. Tan estremes che la cundizions fova ntlëuta desmostra l fat, che n ne à giatà degun d'autri organisms che pudëssa unì cunliei ala Claraia: l semea che Claraia fova la sëula che à pudù sëuraviver te chësta cundizions.

Chësc fossil fej pert dla jita "Platerné tla furmazions dl Secëda".