Chësc pitl cuntenidëur de mauta cueta ie unì giavà ora sun Pic cun na man de resć de osc de tieres calzinei, uel dì brujei (armënt, biescia). Bonamënter se tratel de na depusizion rituela do n at de sacrifize che fova unì fat sun piza de Pic. L cuntest dl'abineda y l'autëza ndichea a na luegia de sacrifize rituela dl tëmp dl fier.

Framënc de buchei cun mane dla nsci tlameda "ceramica de Melaun" dla fin dl tëmp dl bront an giatà sal Lech Sant (Mastlé). Chisc buchei ie caraterisei da decurazions de ghirlandes y da de mëndri urnamënc vertichei a forma de ciadinela da les pertes. I univa adurvei dantaldut per rituai religëusc coche cuntenidëures per jeté ora licuic particuleres te lueges de cult o fussiei de brujeda .

Framënc, o flistres, de de plu buchei "tlassics" de Laugen (denuminazion aldò dla luegia de abineda dlongia Persenon) ie unic giatei sun la colm dl Burgstall a 2400-2500 m sëura l livel dl mer. I vën nterpretei sciche cuntenidëures per buandes per rituai de sacrifize che ie unic batui ntoc aposta ntan i ac de cult. La flistres de ceramica dla fin dl tëmp dl bront ie pert dl cumples de reperc dla planadura auta dl Scilier che vën cunscidreda na luegia de sacrifize rituela.

I framënc de de plu buchei tlassics dla cultura de Laugen dla fin dl tëmp dl bront ie unic purtëi a lum a nord-vest dla stazion a mont de Resciesa. I buchei ie caraterisei da doi baruies sun la pert da jeté ora y i à n mane gros a forma de vëta. La scienza muessa mo tlarì sce chisc reperc à da n fé cun na luegia de cult alauta o cun n medel de pastri dl tëmp dl bront vardù ju .