Scuriedes, curona de spines, martel, broces, tanaia, lanzes, sponga d'ajëi y scela, dei (dadi) y guant de Gejù: nia dla pascion y sufranza de Gejù ie unì lascià ora te chësta grupa de cruzefiscion baroca de Gherdëina. La rejon ie scëmpla: tla Arma Christi udoven ermes putëntes contra l mel. Te ce cësa che chësta crëusc univa adurveda per la devuzion ne sàn nia. 

L sëul drap de Curëisema che se à mantenì tl Südtirol curiva l presbitere ntan i 40 dis dan Pasca. Te 24 chedri cun imajes vëniel tlo cuntà la storia dla pascion y salvëza: dal ntreda de Gejù a Gerusalem nchin al'Ascension y Pasca de Mei. I chedri ie cuncei via te cater risses y la szenes ie criedes cun truepa figures. L drap depënt cun culëures a tempera univa adurvà tla dlieja da Sacun nchin al 1950. L inuem dl artist o dl'artista ne ie nia cunesciù.

L cruzefis uriginel de Sëurasas cun l Crist de mesura sëuranaturela ie di doi scultëures jëuni Vinzenz Peristi y Batista Walpoth. I l'ova ziplà tl 1932 tl lën de zirm y diretamënter sun Sëurasas. Cie che dà tl uedl ie la laurazion dramatica de Gejù cun si corp marterjà y l mus abramì dal duel. Peristi ie tumà tla Segonda viera mundiela, Walpoth fova bele mort dant te n nzidënt a jì a ciacia. Dal 1959 iel sun Sëurasas na copia dl Crist uriginel che ie ncuei da udëi tl Museum de Gherdëina.

La figura dl Crist de grandëza naturela - bonamënter dl prim 17ejim secul y povester pert de n cruzefis pra n troi - fova unì revinà dassënn per gauja de n temporal. La ie unida abineda sun la Furcela de San Silvester sun Stevia y ie unida tenida su per ani te n tublà dan che l scultëur Albino Pitscheider l'ova scuvierta y njuntà pertes che ti manciova. Ora dl solit ie l lën de leresc y la proporzions ora de mesura longes dl corp. L'esprescion mujela dl Crist mort va a cuer.