Theresia Gruber, tlameda anda Tresl da Ulëta, ti à lascià al Museum Gherdëina na culezion de figures de tieracueta y ceramiches. La fova la muta de doi artisć y nstëssa educadëura d'ert y se à dat ju duta la vita cun materiai defrënc. Bele ti prim ani 1930 se àla dedicà al lingaz ladin. Tl 1970, tl'età de bele 73 ani, àla metù su a Belém tl Brasil na scola de ceramica.

L gran taier de mauta cueta dlasà ie zerilà cun la reprejentazion de n'eguia dopla depënta a "ngobe", n sëni dla crëusc y la data 1828. L ëur dedite ie oradechël mo decurà da elemënc cuncei via te cërtli cunzentrics. Massaria de ceramica fova tipica per l Tirol, chësc taier vën dal vedl luech de Rescion via n Sureghes.

Chësc pitl cuntenidëur de mauta cueta ie unì giavà ora sun Pic cun na man de resć de osc de tieres calzinei, uel dì brujei (armënt, biescia). Bonamënter se tratel de na depusizion rituela do n at de sacrifize che fova unì fat sun piza de Pic. L cuntest dl'abineda y l'autëza ndichea a na luegia de sacrifize rituela dl tëmp dl fier.

Framënc de buchei cun mane dla nsci tlameda "ceramica de Melaun" dla fin dl tëmp dl bront an giatà sal Lech Sant (Mastlé). Chisc buchei ie caraterisei da decurazions de ghirlandes y da de mëndri urnamënc vertichei a forma de ciadinela da les pertes. I univa adurvei dantaldut per rituai religëusc coche cuntenidëures per jeté ora licuic particuleres te lueges de cult o fussiei de brujeda .

Framënc, o flistres, de de plu buchei "tlassics" de Laugen (denuminazion aldò dla luegia de abineda dlongia Persenon) ie unic giatei sun la colm dl Burgstall a 2400-2500 m sëura l livel dl mer. I vën nterpretei sciche cuntenidëures per buandes per rituai de sacrifize che ie unic batui ntoc aposta ntan i ac de cult. La flistres de ceramica dla fin dl tëmp dl bront ie pert dl cumples de reperc dla planadura auta dl Scilier che vën cunscidreda na luegia de sacrifize rituela.

Na gran scudela bassa semienta a na fana cun doi manties da les pertes ie unida a lum canche n à giavà ora l fonz de n'abitazion retica a sud dl mesc storich de Col de Flam. I lëures de giaveda ie unic fac canche n à slargià la streda da Sacun y à purtà a lum la prima testemunianza de n'abitazion dl tëmp dl fier sun Col de Flam.

De gran cuntenidëures de ceramica univa adurvei tl'abitazions preistoriches per tenì su maiadives. Chësta flistres de ceramica grovia ie decuredes cun urnamënc ntëurvia, n pert lizies y n pert cun ntaies. I reperc vën dal Rabanserhof a San Piere pra Laion, l zënter de dlieja uriginel de Gherdëina. Les ie unides a lum canche n à giavà ora na cësa dl tëmp dl bront mesan (1500-1350 dan G.C.).

I framënc de de plu buchei tlassics dla cultura de Laugen dla fin dl tëmp dl bront ie unic purtëi a lum a nord-vest dla stazion a mont de Resciesa. I buchei ie caraterisei da doi baruies sun la pert da jeté ora y i à n mane gros a forma de vëta. La scienza muessa mo tlarì sce chisc reperc à da n fé cun na luegia de cult alauta o cun n medel de pastri dl tëmp dl bront vardù ju .

Chësta plata de mauta cueta ie decureda plasticamënter cun na reprejentazion figurela de musiconc. L oget ie rie da nterpreté y tlassifiché stilisticamënter sibe per cie che reverda l cuntenut y senificat dla reprejentazion che nce si funzion uriginela. L repert vën dal luech da Stufan, ma la zircustanzes prezises dl'abineda ne ie nia cunesciudes y perchël ne ie nce la datazion aldò dla termoluminiszënza nia segura, bonamënter danter l 13ejim y l scumenciamënt dl 15ejim secul.