La pitla scultura zipleda tl zirm y depënta dla sacra familia che mucia tl Egit ie dl 17ejim secul. La reprejentea una dla opres d'ert plu vedles documentedes tl Museum y una dla prima testemunianzes dl'ert dl ziplé te Gherdëina. Reprejentazions zipledes dla storia da Nadel se ova svilupà tl Medieve y dal 18ejim secul inant se à te Gherdëina truepa families spezialisà a ziplé danter auter nce mandli dla cripl.

Chësta erma de defendura, ma nce n strumënt per la ciacia, ie caraterisida da na laurazion fina y urnamënc. La ie dateda tl tëmp dl bront mesan. Straurdiner iel che la ie unida giateda sun l Troi Paian, n troi preistorich alauta, al'autëza de Balest sëura Sacun. N basa a si carateristiches pudëssa chësc repert vester stat na ufierta votiva de na persunalità de na tlassa auta.

Chësc cë de massaria de ram de 6 cm testemunieia la transizion dal tëmp dla piera al tëmp di mitei bonorif (3200-2200 dan G.C.). Da canche la persones se ova lascià ju te nridlamënc permanënc ales metù man de giavé ram y de l elaburé per produjer massaria de utl. La luegia d'abineda dlongia na funtana d'ega sota n gran puron de dolomit japé de Saslonch lascia pensé che l pudëssa se traté de na ufierta votiva.

L cumples de reperc cunesciù dl tëmp dl fier de Col de Flam cuntën, ora che na lingia de ermes y massaria, nce ogec defrënc de urnamënt persunel che ie unic depusitei ritualmënter. Dlongia braciulëc de bront, varëtes y na pierla de scipa iel danter chisc reperc truepa fibules de bront y fier per l guant. Aldò de si formes y de coche les ie zeriledes vënieles datedes tl tëmp danter l 400 y l 15 dan G.C.