I cristai de analcim che vën dant danter la laves dla Mont de Sëuc ie cunescui ora per dut l mond. Chësc bel gran pez de Fram, la luegia cunesciuda per tudësch coche “Frommer Lahn“, che va ju de viers de Sëuc, à tamez ala fuieies de apofilit n cristal singul rosa-blanch de analcim. Chësc gran pez abinà n l ann 1966 te na ciaverna fova massa pesoch da purté ju te n flucion, nsci che si scuvridëur Alfons Moroder de Doss ova abù de bujën aiut a l purté da mont ju.

L geode mpresciunënt cun cuarz vërt ie unì giatà su per la Peles dl Dialer (Dialer Bohlen) danter Sasplat y Pizes de Tiera Cuecena. Chësc raion ie cunesciù per si geodes cun gran varietà de cuarc da culëures. L geode se forma canche soluzions fierses y gas se cristalisea ora tla butles uetes dla culedes de lava te uni sort de minerei.

L geode dl Dialer, taià tamez ora y lizià, ie mplenì ora defin cun cërtli cunzentrics da culëur de agata y ie un di plu biei de si sort. I geodesc vën mé dant tla laves da butles (pillows), coche les se à furmà sun la Mont de Sëuc dan 237-235 milions de ani te eruzions vulcaniches sun l fonz dl mer. Suvënz possen tlupé su i geodesc cun la mans, te d’autri caji iel de bujën de i destaché dal sas cun massaria aldò.

I cristai de calzit de chësc pez dl Molignon se à sentà sëura sun de pitli cristai de dolomit che stiza.L calzit sun l dolomit se forma suvënz ntan l ndurimënt de sedimënc, dantaldut tres la dolomitisazion de sedimënc de ciauc. Soluzions che cuntën magnesium remplazea l calzium tl carbonat de calzium cun magnesium y nsci vëniel a se l dé dolomit. Chësc à n mënder volum che la ciauc y nsci se portel pro lercs uetes dala formes ireguleres che ie stafunedes ora cun dolomit y cristai de calzit. N ejëmpl cunesciù ie l chëul dl Molignon cun cristai de calzit de na lunghëza de nchin 50 cm.

Chësc geode rot ju te doi toc, de n'autëza de 23 cm, cun cuarz sfumià, calzit y geotit ie unit abinà su per Ia mont n pert scialdi da sasc de Gardejea – Curasòa y ie n ejëmpl straurdiner di minerei de pruvenienza vulcanica dla Mont de Sëuc.

N tel bel geode se à furmà dan 237-235 milions de ani, canche culedes de lava riches de butles dal sot dla tiera à curì l fonz dl mer.

Na piza de na sëita de fier de n balest (14ejim-15ejim secul) ie unida scuvierta per cajo sun Mont de Sëuc dlongia Kompatsch. Chësta sort de ermes medieveles d'atach y de defendura vën de solit abinedes dlongia ciastiei.

N tesor de scioldi cun belau mez chilo de munëides romanes ie unì giavà ite y scundù puech do l ann 326, tl'età costantiniana, te tëmps de melsegurëza. Giatà l à doi lauranc danter i sasc de n mur a sëch canche n à fat i giavamënc per la fundamëntes dl Eurotel sun Mont de Sëuc. Dl tesor uriginel se à mé mantenì nuef munëides; l rest ie jit perdù.

La pizes de piera da fuech univa metudes sun la sëites y les ie testemunianzes dl'atività de ciacia ti raions alpins auc. La pert dessot de chësta piza de sëita ugova per la mëter ite bën tl bachët. I bon raions da ciacia sun Mont de Sëuc danter Compatsch y Sasplat trajova adalerch i iagri dal tëmp dla piera mesan y univa mo frecuentei tl tëmp dl ram, coche chësc repert giatà sal Panorama desmostra.

De pitli elemënc de piera da fuech (microlic) ie unic giavei ora pra l gran puron de dolomit tlamà Sas dla Stria ("Tschonstoan"), la sosta de iagri plu vedla dla provinzia. I univa metui sun l'ermes da scirmé y adurvei sun la sëites di iagri dl mesolitich. Ora che selesc, univel, scebën che plu dinrer, nce nuzà cristal de crëp. L ie puscibl che a chësc minerel tresudënt ti univel atribuì n senificat magich.

Framënc, o flistres, de de plu buchei "tlassics" de Laugen (denuminazion aldò dla luegia de abineda dlongia Persenon) ie unic giatei sun la colm dl Burgstall a 2400-2500 m sëura l livel dl mer. I vën nterpretei sciche cuntenidëures per buandes per rituai de sacrifize che ie unic batui ntoc aposta ntan i ac de cult. La flistres de ceramica dla fin dl tëmp dl bront ie pert dl cumples de reperc dla planadura auta dl Scilier che vën cunscidreda na luegia de sacrifize rituela.